Liviu Nanu

Doru, singura chestie care nu-mi sună bine e \"rămăseseră\". În rest e ok. Și \"cîinele dușmănos AL TRISTEȚII\" sună puțin forțat. Cred că puțin șlefuit textul tău poate fi foarte bun. Oricum merită o steluță, adică merită citit.

Ți-am spus părerea la o bere, \"în scunda tavernă mohorîtă\", unde ne-a dus lupișor. Ai cîteva idei bune și pline de umor, dar forma lasă de dorit. Parcă emiți sentințe:
- \"cucoanele alea două erau...\" aici aș lăsa doar alea două
- \"copilul era propriul tată...\"
- \"eu aveam creierul inundat...\"
- \"și mă gândeam\", \"și eu cred\", \"fratele meu e singur...\" ș.a.m.d.
Am remarcat textul începînd de la \"ultima oară...\"
Dacă tot scrii licențios (pizda neveste-sii) nu înțeleg de ce ai ales termenul \"fund\" și n-ai zis de-a dreptul cur.

Se spune că prostul cînd privește la o clădire se uită doar dacă burlanul e strîmb. Un text poate fi analizat în trei feluri: favorabil, defavorabil și neutru. Aș putea pune pariu că luînd orice text de pe site (sau de aiurea) și analizînd vers cu vers, literă cu literă, poți să-l faci din bun foarte prost și invers. De obicei așa se întîmplă cînd există prejudecăți, cînd unii se consideră critici doar pentru că au citit niște cărți (mai puțin gramatica). Sau cînd confundă capra cu varza, moralitatea autorului cu opera sa. Ar însemna să-l judecăm pe Nichita după cantitatea de votcă băută, pe Dinescu pentru Aspirina sa, pe Brumaru pentru poeziile din periodice, pe Gălățanu pentru „O noapte cu patria”sau pe Țărnea pentru legăturile sale amoroase. Și mai cred că înainte de a ridica steagul moralității să ne uităm și puțin în oglindă. Și poate cel mai important lucru este să nu uităm că poezie.ro este un atelier imens în care fiecare scrie după priceperea, putința și talentul lui. Consider că o analiză asupra unui text nu trebuie să țină seama de burta, de ochelarii, chelia sau preferințele sexuale ale autorului.
Andreea, Sorana, Andrei - onorat
Aș mulțumi și pentru critică dacă nu aș fi convins că e făcută cu patimă. Și cu reavoință. Un fel de \"chițibușăreală\". A nu se considera un răspuns.

Am remarcat \"vreau să te prind cu genele de buze\" și încă vreo două-trei versuri pe care nu le mai exemplific. Între ce vrei tu și ce-a ieșit e o mică diferență. Cred că aceleași idei le puteai pune și într-un text mai scurt. Nu mi-o lua în nume de rău, e doar o părere colegială, autorul (vorbesc la modul general)de multe ori este pus în situația de a-și ciopîrți textul. Ți-aș sugera să te rezumi la 3-4 strofe, riști ca mesajul să se dilueze.

Îmi pare rău și-mi cer scuze. N-am avut intenția să fiu bășcălios. Țînțarul a fost așa...o metaforă. Sincer regret că am fost interpretat greșit.

Ori nu vrei să înțelegi, ori nu mă fac eu înțeles, rezultatul este un malentendu.
Nu știu să te fi etichetat cineva ca impertinent, eu nici atît, îți respect părerile, așa cum și tu cred că mi le respecți pe ale mele, iar gusturile sînt, după cum bine știi, personale. Mie mi-a plăcut poezia, ție mai puțin, și ce-i cu asta? Nu sînt dispus să mă cert cu nimeni și cred că nici tu nu vrei asta, de aceea repet ESTE O NEÎNȚELEGERE.
Hai, dă mîna.

E bună. Îmi place. Ai talent.
Nici nu abuzezi de genitiv.

Păcat că ai încheiat aici, mi-ar fi plăcut o continuare.

Costin, ai citit în cheia corectă. "Termometru poetic", cum bine l-ai definit, se oprește la 40 grade. La umbră și pe etichetă. Onorat de vizită și semn.

emilian, cred că ai dreptate cu finalul. Onorat de vizită și semn.

Anamaria, onorat de vizită și semn.

Am remarcat cîteva versuri pe care, cu îngăduința autoarei le voi cita mai jos:
"luminile orașului ne prind în plase de fluturi"
"în umbrele noastre
sunt lucruri nespuse"
"alergăm prin hexagoane viața curge miere" (eu, personal, aș fi renunțat la "lapte")
"aceleași gânduri fac zmeie cuvintele
să nu se prăbușească"
citit, plăcut

Putea fi încadrat la poezie, eu așa l-am receptat.
citit, plăcut

Emilian, Corina - onorat de vizită și semn.

Ottilia, onorat de lectură și semn
Radu - sper că ai sesizat nota de optimism din partea a doua. Onorat de vizită.

și după încă un deceniu
tot ațipit mă regăsesc
nițel poet (dar nu de geniu)
încă trăiesc încă iubesc

cu socoteala mea din noapte
(fiindcă am progresat un pic)
ajung la oaia 57
însă și asta-i cu melic

cu lînă albă precum creta
și chipul mai comprehensiv
că sigur și-a făcut, procleta
profil pe facebook (dar fictiv)

dar dacă și-asta face nazuri
să sară gardul, chiar mă jur
o fac să sară cinci pîrleazuri
c-un exegetic șut în cur

emilian, radu - vă mulțumesc pentru lectură și semn. Voi ține cont de părerile voastre.

Propunerea mea:
Încă de ieri ai noștri soți
rezolvă cred, problema. În plus adaugă cîteva ore de beție ceea ce face să crească dramatismul

Ca de obicei, impresia generală este pozitivă și am remarcat partea a treia și a patra (le-aș numi strofe dacă textul nu ar postat la personale)
ce nu mi-a sunat tocmai bine "că cei ce"
corectează, te rog "că vei judecat" lipsește un "fi"

Emilian, Costin - se vede că sînteți cititori atenți și empatizați cu autorul :) Povestirea are mai multe planuri care se leagă între ele ca într-un roman polițist de duzină (chiar am urmărit acest efect). Manuscrisul este deja trimis spre editură dar mai poate suferi mici corecturi, de aceea semnul venit din partea cititorilor mă ajută foarte mult. Da, spunea Radu mai sus că publicul țintă este unul de nișă și are dreptate. Eu sînt bucuros și pentru aceștia, nu mi-am propus să scriu un best-seller. Dar mă bucur cînd cineva rezonează la ideile mele, fie ele puține și fixe.