Liviu Nanu

Horia, aparițiile tale sînt întodeauna binevenite și de bun augur. Și să știi că n-am uitat \"duelul\" epigramistic în care la final parcă rămăsesei dator o sticlă de palincă de Cluj. Am mai mulți datornici aici, pe site, unul e Jupp (dar el nu recunoaște) și mai e un medic în America, dator cu o sticlă de votca pe banca de pe Bulevardul numaiștiucumîiziceacum (6 Martie) la ora 3 A.M. și încă o \"americancă\" care trebuie să dea o navetă de bare. Ce să spun...m-am făcut.

Corina, mi-ai stîrnit nostalgii. Era un bar mic și discret la intrare pe mîna stîngă. Acolo găseam de obicei Krepkaia-strong votca, țigări chinezești (pe alea americane le luam din \"Abator\" de la docheri) și Pepsi (pe vremea cînd Pepsi nu prea se găsea). Cîteva măsuțe, mobilier vechi, muzică în surdină și lume decentă. Și vis a vis mai era un bar cu grădină, dar nu avea farmecul Casei cu lei.
Catrinel, onorat de trecere.

Ioane de unde știi? :)) Bună epigrama, dar era de așteptat.
Anda, ultimul vers șchioapătă, îi mai trebuie o silabă. Hai, că nu e greu. (sugestie: Cred c-a aflat unde e banu)

Jupp, intenția ta generoas? de a mă parodia s-a lovit din păcate de dificultățile tehnice ale prozodiei și versificației insurmontabile pentru tine, cu tot talentul tău. Cu rima ai nimerit-o, dar nu e suficient. Căderea în derizoriu nu te avantajează. De ce nu încerci epigrama?

Da, e din Roșiori. Dar plecat de vreo 30 de ani.

Vladimir, se întîmplă de regulă un lucru ciudat. Dar nu numai aici, pe site. Texte bune (ca să nu zic valoroase) trec aproape neobservate. Și totuși ele își găsesc cititorii pe care-i merită, așa cum personajul pozitiv din textul de față umblă prin lume să-și caute dușmanii în loc să-l caute aceștia pe el. Există loc pentru toate, mai devreme sau mai tîrziu ce e bun va ieși în față, dar mulți dintre noi (și aici mă refer la cei tineri) din păcate nu au răbdare. Recunosc, se postează foarte multe texte aici și nu am timp să le citesc pe toate, mai ales că de acasă internetul costă foarte mult. De aceea mă bucur cînd unul dintre noi reușește să pună și în volum creația sa. Ceea ce îți doresc și ție, deși ceva îmi spune că deja ai făcut-o.
Mai există și modalitatea cenaclurilor, unde avantajul este că ne putem cunoaște direct și nu prin intermediul monitoarelor. Păcat că ele, așa cum se desfășoară acum, nu prea ajută cauza literară. Cred că în locul show-rilor ar fi mai bine să citească doi autori iar ceilalți să urmărească pe text și apoi să se discute la obiect. Dar ce tot divaghez eu aici? Asta ar trebui s-o spun în altă parte, altcuiva, scuze
Cu stimă,
Anton

Florin, nu pot să cred. Sincer. Sper că nu faci mișto de mine. Și te-aș ruga să nu mai mă iei cu \"dumneata\", \"dumitale\"... Mă faci să mă simt ca un moș.
Cu prietenie,
Anton

Ioane, știi cum se zice: \"înjură-mă dar nu mă ignora\". Adică în traducere mai bine dai \"buzna\" decît să stai pe-afară. Onorat de comentariu.
Cristina, ai dreptate, am s-o pun pe o melodie :)
Corina, pe tine te lăsai la urmă, știu io de ce. Iacă de ce: din cauză de Casa aia cu lei care mi-a mîncat banii de student sărac (și cinstit, firește)
\"Casa cu lei\" (o spun a cîta oară?)
Mă aștepta cu drag seară de seară
Și-acolo ospătarul (derbedeul)
Mă aștepta și el să-mi fure leul.

Adrian, Claudiu, onorat de trecere. Claudiu, ceva îmi spune că nu te vei putea ține de promisiune (aia cu berea). Apropos, mai există \"Casa cu lei\"? Și strada aia, Titulescu parcă, cu rufele întinse între balcoane?

Și în Oltenia aceeași chestie cu omul și femeia. Aud mereu pe tren femei care vorbesc de \"omul\" lor. Eu am un prieten mai vîstnic și deci mai experimentat care-mi spunea (argumentat, desigur) că \"femeia nu e om\". Au fost cazuri în care i-am dat dreptate. Poate e înger?

Revin. O eventuală modificare ar presupune să umbli și la versul anterior, ar apărea prea mulți d\'alde \"de-a\". Poate să schimbi \"de-acum\" cu \"acum\". Nu mai spun nimic, e textul tău și deja am senzația că exagerez.

Un text pe gustul meu. O singură sugestie, dacă nu te superi: nu crezi că ar suna mai bine \"de-Apoi\"?

Ce surpriză plăcută îmi făcuși Dorule. Nu te-am mai văzut cam de multicel. Mă bucur că dintr-o glumă a ieșit ceva pe gustul tău. Ce mai e în a Craiovă? L-am cunoscut personal pe Florea Miu, mi-a dat și o carte cu autograf \"Negru de fum\". Talentat om. Știi că este redactor șef la Ramuri, nu?

Claudiu, ai dreptate, e inflație de îngeri în literatură. De aceea mă străduiesc să evit subiectul sau, atunci cînd îl abordez să o fac dintr-un unghi nou, deși e foarte greu, recunosc. S-a scris atît de mult încît de cele mai multe ori există riscul să îți joace feste memoria (memorie falsă, parcă?) și să repeți lucruri spuse de alții. Îngerii sînt periculoși.

Anda, ar fi păcat să te abții, nu m-am supărat, cum poți să crezi asta? Ești binevenită oricînd.
Jupp, și tu frate? :)

Bună încercare Anda. I-ar fi stat însă mai bine sub textul original nu aici, la această parodie.

Mulțumesc pentru observație Virgil. Am mai periat-o pe ici pe colo.

Elena, Anda, comentariile voastre dovedesc că aveți și simțul umorului, nu numai al poeziei. Mă bucur că v-a plăcut parodia, ea este (dacă este) reușită și datorită textului original.

Ei, Claudiu, dacă nu ar fi fost prima nu ar mai fi existat nici a doua. Onorat pentru jumătatea de apreciere :)

Mitică, am să-ncerc chiar eu de mîine
Să-ți fur ceva din spiritu-ți adînc
Deși mi-e foarte greu și nici pe pîine
Ca tine „i”-ul nu pot să-l mănînc