Despre autor
LNLiviu Nanu
@liviu-nanu
10 urmăritori
<p>Colaborări cu versuri şi proză la revistele: „Literatorul”, „Transilvania”, „Feed Back”, „Litere”, „Viaţa militară”, „Atitudini”, „Symposion”, „Ziua literară”, „Euromuseum”, „Singur”, „Oglinda literară”, „Banat”, „Citadela”, „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, „Cetatea culturală”, „Dor de dor”, „Caiete Silvane”, „Sud”, „Placebo”, „Caligraf”, „Meandre”, „Contrasens”, „Argeş” – octombrie 2014, „Teleormanul cultural”, dar şi la revistele: „Atheneum” (Canada), „Conexiuni” (New York - U.S.A.), „Reflexe” (Schwerin - Germania), Thymes- Timișoara, „Cuvânt românesc” - Madrid.</p>
<p>Cărţi publicate </p>
<p>Versuri:
<strong><i>Îndemn la nesupunere</i></strong>,
<strong><i>Apăsaţi tasta any</i></strong>, <strong><i>Vești din Utopia</i></strong>;<strong><i>Dinozaurii au murit de plictiseală</i></strong>
</p><p>Proză:
<strong><i>Cîrciuma lui Bicuţă şi alte povestiri</i></strong>, proză, Editura Brumar, Timişoara, 2008;
<strong><i> Cîrciuma lui Bicuţă</i></strong>, vol. 2, proză, Editura A.T.U., Sibiu, 2011;
<strong><i>Ziua p(r)ostului</i></strong>, proză, Editura Grinta, 2018.</p>
<p>Prezent în antologiile: <strong><i>Virtualia</i></strong> - versuri, Editura Pim, Iaşi, 2003, 2004, 2005, 2007, 2008; <strong><i>Ultima generaţie, primul val</i></strong> - poezie, Editura Muzeul Literaturii Române, 2005; <strong><i>Proză.ro</i></strong> - proză, Editura Paralela 45, Piteşti, 2006; <em><strong>Antologia Artgothica 2011</strong></em><em> - poezie,<strong> </strong></em><em>Editura A.T.U, Sibiu; </em><em><strong>Zece poeți teleormăneni</strong></em><em>, Editura Aius, Craiova, 2021; </em><em><strong>Vremea schimbării</strong></em><em>, Ed. Liane Books - 2022.</em><em></em></p><p>
1998 - 2000 redactor șef la săptămînalul „DRUM”</p><p>februarie 2008 - mai 2009 secretar de redacție și tehnoredactor la săptămînalul „Contrasens”</p><p>
Vezi profilul
îmbrăcată în culorile cerului, iubirea poeziei tale generează o cazuistică sentimentală care atinge puritatea „primului sărut”.
Durerea și plăcerea, carnea apăsată și impuls nervos, accelerarea particulelor în sânge fac pământul, universul, infinitul să se învârtă mai repede, atât de repede că pare încremenit.
Acest gen de iubire, simplă, naturală, aproape divină, elimină orice posibilă interpretare a destrăbălării sau a nestatorniciei, este aproape „amatrimonial”, deoarce matrimonialul presupune durata („până când moartea ne va despărți”).
Ceea ce are în comun cu matrimonialul această iubire este acel „doi în unu”, dar nu prin devenire, nu prin „intrare” și prin „ieșire”, ci o unitate dintotdeauna pentru totdeauna. Căsătoria este o „datorie”, o convenție, iubirea, așa cum o descri tu este un „dat”, este un har.
Spune Biblia că bărbatul păcătos se înalță prin femeia virtuaosă și femeiea păcătoasă prin bărbatul vituos.
Har asupra ta!