Jurnal
tablou cu șampanie
jurnal
1 min lectură·
Mediu
ce mult ți-ai dorit să ajungem aici
fără martori și fără tristeți
să rătăcim prin tunele mirosindu-ne cărnurile
strivindu-ne buzele împletite pe peron
răzvrătindu-ne prin odăi jilave
umerii-ți cădeau printre tatuaje
și trupu-ti -gregară felină
lua forma epidermei mele adulmecate infidel
treptat pricepeai ca lipseste ceva!...
era palida noapte
înrămată in frig
și-ți doreai să simți gustul nesfârsirii
bătând in geam
lumea trecea nepăsătoare
pe lângă tine
pe lângă mine
fără să ne atingă
fără să ne vadă
răscoleam cuvintele ca într-o carte de vise
să nu doară
ne ascundeam demonii remușcării
vânzându-ne ochii prin ferestre pândite
hăituindu - ne soaptele
levitam apoi
aidoma frunzelor nepovestite
te pictam cu șampanie
devorându-ne umbrele
iar tu
lipseai
012.900
0

devorându-ne tăcut fără să ne privim
te pictam cu șampanie
iar tu lipseai\"
E prea mult pentru o singură poezie, în sensul de prea frumos, în sensul că prea-multul aici nu strică ci împlinește!