Poezie

Tristețe de primăvară

1 min lectură·21 august 2005

Mediu

Ce tristă e venirea unei noi dimineți

Când nemurirea noastră e o nimica toată

Și nu ajungi să afli în o mie de vieți

Ce ai putea să știi murind numai o dată.

Mă mai trezesc din somn în miez de noapte

Că una peste alta nici nu știu cine sunt,

Mă-ntreb de unde vine nisipul de pe pleoape

Și dacă speranța e numai un cuvânt.

Nori negri stau pe strada mea și plâng

Cu lacrimi mari și dese, pline de amar,

Norocul meu atârnă de-o ramură în crâng,

Visul meu dulce devine un coșmar.

Zăresc acum o-ntreagă nebunie

A început să plouă, să fulgere și tună,

Și cred că lumea toată a dat în isterie

Văzând cum se începe în hohot o furtună.

Dezmeticit din vise mă uit pe geam afară

Zăresc oameni cu fețe și cu priviri senine,

Sunt bucuros că soarele mai poate să răsară

Și îmi dau seama că plouă doar în mine.

033.935

Despre aceasta lucrare

Autor: Liviu Florin Căpitan
Tip: Poezie
Cuvinte: 157
Citire: 1 min
Versuri: 20
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Liviu Florin Căpitan. “Tristețe de primăvară.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liviu-florin-capitan/poezie/137215/tristete-de-primavara

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

TL tudor lavric✓2 oct. 2005

tecstul are farmecul copilariei. incearca sa te maturizezi citind multa poezie

LC Lory Cristea✓2 oct. 2005

e bine sa ploua in tine , Liviu, asta inseamna ca traiesti, ai grija, insa, cauta si soarele de dupa ploaie si lasa-l sa-ti patrunda in suflet
mi-a placut poezia ta, oare venirea toamnei ne face un pic tristi?:)
drag - Lory

LC Liviu Florin Căpitan✓23 aug. 2005

Eu incerc sa port in suflet tot timpul farmecul si inocența copilăriei dar poezia asta e mai mult decât o copilărie dacă o citești cu atenție.
Apropierea toamnei mă face într-adevăr mai trist și mai gânditor ca pe toți oamenii sensibili la fumos. Încă mai aștept soarele să răsară și în viața mea dar speranța moare ultima.
Vă mulțumesc de trecere.
cu drag Liviu c