Poezie
plaiku
lui Calimero
1 min lectură·
Mediu
tirania semnificativului
sa-ti lasi mainile sa respire
pe o oglinda
o musca pe marginea
unui butoi cu vin:
a fi sau a nu fi
asta-i intrebarea
(in vino veritas)
zborul unei muste
pe o fereastra
dolce far niente
in frigul iernii
o musca intepenita iti spune:
et in Arcadia ego
musca beata privind
copertile ceaslovului inchizandu-se
la vida es sueno
pestele mic
in burta celui mare
cata singuratate
bunicul orb
cu carja ca o umbrela
ferindu-se de caderea noptii
dupa prima zi
un melc pipai lumina
si vazu ca e buna
o musca pe un tampon
contempland iminenta ciocnirii
vivere pericolosamente
singuratatea grasa
a luminii de duminica
senzatia etica de multumire
cerul instelat instalat deasupra
fantanilor de iarba in care gangurea bunicul
in mine legea morala da sa-nfrunzeasca
minima:
singuratatea e o alta forma
a oboselii
foile revarsandu-se
dintr-un caiet
memoria - ce inspaimantator!
074549
0

e unul care poate ar fi naiku. poate, dar daca stau bine sa ma gandesc, no.
mai e mult de lucru pana la un plaiku adevarat, ucenicie grea, nuasaaa..poc!
succes:)