Poezie
ceață
1 min lectură·
Mediu
e-atît de alb în jur c-abia te văd
mai fac un pas și se așterne tăcerea
oamenii umblă cu lanterne se caută
eu nu știu pe unde ești ți-am pierdut urma
traficul aerian s-a întrerupt în zbor
într-o zi pe cînd mîncai chiftele
eu îți mîngîiam un picior îți susțineam cauza
mă bucuram pentru mine
părea un sărut ca o adulmecare
dansam într-un omagiu trist și fără speranță
deși mă bărbierisem folosisem after-shave
fumam ca în vis votasem liniștea
o femeie zbiera ca prinsă între ghețuri
i-am spus femeie taci așteaptă un spărgător de gheață
încearcă deriva către ecuator
tu încă poți să îmblînzești leii de mare în schimb
să frîngi falange să oprești ziua de marți
eu însă tai panglica dintre anotimpuri
inaugurez stările de grație și surîd către ferestre
deși e cutremur clădirile par intacte
haide să ne căsătorim să fim amanți cu acte
001732
0