Poezie
fiica penumbrei
1 min lectură·
Mediu
soarele și luna m-au adoptat
dintr-un anticariat
prăfuită de timp
anii aceia de așteptare
mi-au încărunțit paginile
mi-au mascat emoțiile
eram doar un copil bătrân
uitat într-un magazin
cu obiecte pierdute
venirea ta
mirarea care avea să-mi scuture
din cârlionții negri
anotimpurile
mă întreb și acum
de unde știai că eram acolo
în bezna tăcerilor
sub țăndările lumii dărâmate
de unda seismelor repetate
trecute peste mine
dac-ai să pleci
leagă-mi de copitele calului tău
cavalere
visul acesta argintiu
și du-l departe
oriunde vei merge
amintește-ți că eu sunt fiica penumbrei
crucificată
la răscrucea
dintre noapte și zi
001.600
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Liliana Trif
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Liliana Trif. “fiica penumbrei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liliana-trif/poezie/14081421/fiica-penumbreiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.