Poezie
Pasărea în lesă
1 min lectură·
Mediu
De unde lumina asta, voioasă ca îngerii,
Bunule,
când vocea mea se întoarce
într-o noapte de decembrie,
când frica se agită ca o fregată pe mare?
Era acolo o casă în care se făcea focul,
o casă întotdeauna de partea mea,
o poală mătăsoasă și caldă
înfășurată în jurul meu.
Miros de bumbac pârlit
și o tăcere împăturită în lumina amurgului.
Lumea se învârtea lângă mine
ca o pasăre curată și scânteietoare…
Pofteam mereu la ceva greu de spus:
câteva ore picate din senin,
un hohot pe care să-l luminez
cu lămpile palmelor,
bucăți de scoică și pasărea mea,
pasărea mea…
Am intrat în alt arlechin,
în frigul tăios dintre albastru și alb.
Sunt o pădure cu greu trezită din somn,
o găteală care începe să tremure
ca dansul de hârtie al păpușii.
Lumea se învârte lângă mine…
Pasărea mea umblă în lesă.
013.345
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Liliana Rus
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 143
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Liliana Rus. “Pasărea în lesă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/liliana-rus/poezie/1824733/pasarea-in-lesaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DMDMDan Mureșan✓Finaul, ultimele două strofe, nu mi-au plăcut, pentru că sunt rupte de restul poemului, nu mai e niciun mister, totul e dat pe față. Preferam mai mult suspans, preferam o enigmă.
0