Poezie
Mânia
1 min lectură·
Mediu
Pe o hârtie-n grabă
Îți las cuvinte cheie,
Ce se descifră numai
Prin vise și speranță
La gândurile mele.
Îți scriu cu disperare
Pe frunze de măcin,
Un vânt prielnic parcă
Să le adune ar vrea
Pe-aleea care vin.
Și se petrec în grabă
Cu chipul tău în umbre,
Pe-alei necunoscute
Străin de-acele versuri
Străin de toate spuse.
Te caut cu privirea
Prin locuri neatinse,
Te țin închisă numai
De frica regăsirii
Speranței ce ai stins-o!
Și iată că apari !
Nevrednică de mine,
Nevrednică de-o viață,
Închisă în neștire
În norul ce se-apleacă.
Te rog! Tu , numai spune
E drumul lung, sau parcă
O ușă se deschide
Și o lumină arată
cu degetul spre mine ?
Eu te aștept și-acum,
Dar luna dă să plece
Îți las în grabă scris
Aleea care duce
Spre un izvor mai rece...
00862
0