Trec anii
Trec anii pe la geamuri, cu suspine, Unde eşti tu care îți zici părinte? Că şapte am făcut, dar nu crescuti cu tine Şi anul trece, anul vine . Un vifor pribegit imi bate gândul, Iar un oftat
LVLiliana N VasilcuDacă
Dacă de mâine ai presăra Furie în urma paşilor mei N-aş asculta, n-aş mai vedea Ecoul iubirii prin văi Răsunând aievea. Şi n-ai mai ştii nici ce-i apusul Din ochii mei prin ochii tăi
LVLiliana N VasilcuMânia
Pe o hârtie-n grabă Îți las cuvinte cheie, Ce se descifră numai Prin vise și speranță La gândurile mele. Îți scriu cu disperare Pe frunze de măcin, Un vânt prielnic parcă Să le adune ar
LVLiliana N VasilcuNu te condamn
Nu te condamn de frica suferință, Cum c-ai iubit mai mult, pe unul dintre noi Și c-ai uitat pesemne, de a mea ființă Și naștere ne-ai dat la amândoi la fel. Nu te
LVLiliana N VasilcuMai rămâi
Mai rămâi în umbre noaptea, Chipul șubred să-ți privesc, Cum privește râul marea Și văzduhul câmpuri verzi. Mai rămâi în raza soare, Doar cu-n deget să te-ating Și prin codruri cu
LVLiliana N VasilcuTrecător
Mă-nghesui în sicriu purtat de evantaie Prin lanuri de porumb , tarlale de măcin , Cu mâna părul îl trec printre șuvoaie A lacrimilor tale cum din adâncuri vin. Se leagănă văzduhul și mierla
LVLiliana N VasilcuAgonie
Între porți sunt prinsă , sufletul mi-e rece, Aripa se-ndoaie, limba-i ca un clește, Visul de departe șade-n stânga mea Clopotul se bate , crucea-i ca o stea. Vântul mă apleacă , gândurile-s
LVLiliana N VasilcuChemarea unui poet
Din falnica beției te ridici Și ca un nor plutești în neștiire, Drumul spre casă nu ți-l amintești Și-aștepți tăcut cu visele-n privire În gând , ai vuietul de plop Cum soarele-ți zâmbea
LVLiliana N VasilcuCiresule!
Tu care înflorești mereu în luna Mai, Cireș , copac al dulcii tinereți, Ce-odinioară la pieptul mă chemai Te-mbraci de flori cu mine prin livezi. Of! tu care vegheai copilăria mea, Pe crengi
LVLiliana N Vasilcu