Poezie
Straini
1 min lectură·
Mediu
Neputand sa-ti fiu draga
Plec, cuvant cu cuvant
Ca si cum le-as rosti pe toate
De la coada la cap…
Si in pasi rotitori de vals,
Vin si plec, ma-ntorc tot mai putin
Pana ce nu vor mai fi decat in urma mea
Prin aerul devenit dens
Vartejuri dureroase ce-or sa te invarta
Prin tu si eu si prin uitare
Ametitor-arzator-anesteziante
Pana cand ai sa deschizi o fereastra
Eliberand aerul brodat cu eu
Din gandul si fiinta ta
Si voi fi si eu plina,
Si vei fi uitat si tu,
Si-n lumea tot mai impietrita
Se vor naste inca doi straini.
033307
0
