Poezie
ploaia
1 min lectură·
Mediu
Ploua cu soapte, planset si zbucium arid
Stau la fereastra si-admir un spectacol sordid.
Ploua cu taine criptate, ceru-i imens labirint
Stau si ascult picuri de roua cu iz de argint
Vid intr-un mare mister eu ma simt
Ploua si iar n-am pe cine s-alint
La pieptu-mi aprins loc de odihna si pace
Cine cuteaza vraja s-o poata desface ?
Ploua stresant, cerul s-a rupt din zagazuri
Totul e freamat, marea goneste-n talazuri
Rostul sa-mi aflu, drumul ce fosta-mi ursit
E tot ce mai spera sufletul meu prigonit.
002820
0
