ploaia
Ploua cu soapte, planset si zbucium arid Stau la fereastra si-admir un spectacol sordid. Ploua cu taine criptate, ceru-i imens labirint Stau si ascult picuri de roua cu iz de argint Vid intr-un
eu si tu
S-a mai desprins o frunza din copacul vietii E toamna acum.In calendar si-n suflet deopotriva... Traiesc intr-o lentoare anii tineretii Mi-e teama de iubire, am inima-n deriva... Divinului
purtat
Purtat Sunt fir de praf in vantul destin O forta primara ma vantura iar n-am loc de odihna si nici un habar viitor si trecut, prezent ca un chin. Emotii, fiori incerc zi si noapte Traiesc
cupidon infam
infamul cupidon a mai lovit odată din tolba-i cu sageti a scos venin acid si, iscusit, m-a dibuit fara ca sa socoata oare-mi mai doream sa mai iubesc torid? De ce ma plang c-am sa cunosc
apocalipsa
un soare ros rapus de-a lui traire arunca-n van sageti cu varfuri rupte e semnul de pe urma si ultima zvacnire deplang a lui soarta razlete chipuri supte un cor de pasari negre cu sufletele
ea..
ea.. azi, pe cand numaram picurii de ploaie am zarit-o o priveam ...ma ignora...oare eram nevazut? nu-mi pasa era bine asa o priveam, ma ignora...si era asa de frumoasa.. un par lung de
