Lesenciuc Teodor

Dorule,

Imi place numele asta ca asa imi spunea mama si mie. Apoi am crescut mai mare si mi s-a parut ca Teo e mai..., habar n-am cum. Ma bucur ca ai fost in tabara, asa am aflat si eu ca exista asa ceva, cat despre ce s-a petrecut acolo... bravo!

Ieri te-am descoperit si ma pregatisem sa las un comment dar am vazut ca proza nu e actuala si nu doream sa fiu pe langa topica. E uimitor ca scrii atat de devreme si proza e cam grea la varsta asta. Pentru tine insa, nu s-ar zice. Cand eram ca tine, adica nu demult, faceam cam acelasi lucru apoi am pierdut timpul cu altele si acummi-e greu sa intru in atmosfera. Sper ca nu vei face aceasi greseala!

Spor la scris!

tot un Doru pana la urma...

Teodora,
In primul rand cred ca ar trebui sa mai lasi cate un spatiu dupa punct si dupa virgula, ca asa-i frumos, nu? Sa mai respire lumea.

Textul devine, sau ar putea deveni literar intr-un context favorabil. E plin de emotie asa ca ar construi un monolog foarte bun.

Nu stiu nimic nici despre tine dar vreau sa vad daca ai mai scris ceva pe aici.

Cu toata stima,

Teodor.

Cat despre viitorul meu, doar timpul si sansa vor putea hotari, daca e dupa mine... va asigur ca veti avea ocazia sa mai cititi si texte mai bune!

*ve-ti = rau ; veti = bun.

L.T.

Infinite multumiri,
Domnule Duma, va rog sa ma credeti ca vreau! Chiar ma simt bine in momentele in care scriu. Daca schiopatez, e pentru ca nu am investit inca atat de mult timp in pasiunea mea. Infantilitatea numelor cred ca e intentionata, are legatura cu subiectul chiar daca, recunosc, nu sunt cele mai minunate alegeri. As vrea sa stapanesc dialogul mai bine dar, cand inveti de unul singur, e mai greu sa deprinzi. Trebuie sa vina natural, eu asa cred.

Sunt aici ca sa invat de la cei ca dumneavoastra, cei care vor cu adevarat sa contribuie.

Va multumes pentru trecere si sper ca nu ve-ti ramane un strain acestei pagini.
Cu respect,
L.T.

Robert,
Da-mi voie sa-ti dau un sfat, de fapt e mai mult o sugestie. Eu inca nu am reusit sa duc pana la capat un proiect asa de intins, dar cand voi avea timp as gasi metodele necesare. In ultimii cativa ani m-am concentrat mai mult pe scenaristica si, daca vei cauta, o sa gasesti acolo modurile de construire a unei actiuni. Nu spune nimeni ca asa trebuie sa faci la proza dar iti poti face o idee despre cum ar trebui sa dozezi actiunea.
http://www.poezie.ro/index.php/article/57314/Ce_este_un_scenariu

Link-ul de mai sus te poate ajuta pentru inceput, din pacate informatii mai detaliate nu vei mai gasi in limba romana.

Cu respect,
L.T.

Buna Alexandra,
Frumos textul tau, mi-a amintit si mie de momentul in care aflam de ireala existenta a mosului..., ce sa-i faci? Te felicit pentru atmosfera creata!
Succes la creatiune,
L.T.

Bogdan,

Imi permit aceasta abordare intima dintr-un sentiment de camaraderie care ma leaga de toti cei care scriu asa ca tine. Mi-au placut mult \"cartitele\" tale si tre sa spun ca sunt perfect de acord. As dori sa te intreb daca te-ai gandit sa te inhami la vreun proiect de intindere mare, la o proza mai lunga? As citi asa ceva. Bineinteles ca -daca vei cauta intelesuri ascunse, le vei gasi- toata lumea judeca un text prin prisma propriei experiente, dar asta poate sa nu aiba nici o legatura cu modul in care ai gandit tu povestea, cred ca e normal sa fie asa.

Prima parte, in care misterul e mult mai prezent, e mai puternica. Apoi devine o povestire -interesanta ce-i drept- care te prinde mai mult datorita talentului autorului decat a subiectului. Finalul e usor previzibil dar nu poti scapa de asta decat daca schimbi complet registrul in care ai inceput si ar fi fost pacat in cazul de fata. Lectura ta aduce o oarecare liniste, o intrebare existentiala si o pace interioara spre sfarsit.

Cu bucuria lecturii,

L.T.

Buna Malena,

E primul text al tau pe care il citesc si mi-a placut. Are dreptate Roxana ca aluneca uneori spre patetic, dar, de ce sa nu recunoastem? suntem cam patetici din fire. Mi s-a parut interesant, plin de o emotie evidenta, de amintiri. Pe undeva pot empatiza prea usor cu subiectul textului tau, cred ca un acest fel de comemorare este cel putin la fel de important ca acceptarea ulterioara. N-ar trebui sa-i lasam niciodata sa plece pe cei pe care i-am iubit cu adevarat!

Cu adevarat comedie!

Ma pregatisem sa subliniez personajul preferat ca fiind rapperul de popa, dar tre sa recunosc ca politistul e mai tare decat el! Cat simt, pe el! Cum ai spus si tu...

Primeste-l Doamne si pe asta!

Oh my god!
Textul cum ziceam, e superb. Iar engleza, Dumnezeule! Fictiune? Pe mine m-ai pacalit! As fi putut jura ca-i reala. Cat despre prima parte... imi torn cenusa in cap cam acum!

Foarte frumos, prea frumos. Imi dau seama cat de intens... stii tu. Iar titlul, superb! Cred ca esti primul om din lumea asta care pune cuvintele astea doua unul langa celalalt, minunat! Vezi, astea sunt momentele pentru care merita sa traiesti, momentele care ajung sa te defineasca, momentele unice! Ma bucur ca tu ai ales sa lupti, crede-ma e mai bine asa (eu stiu). In felul acesta regretele, daca vor veni, vor fi intotdeauna imbracate in haina \"nu am dat inapoi\", si vor avea un gust placut. E o poveste de dragoste interesanta, spusa in stilul tau caracateristic infrumusetat de amalgamul de senzatii si sentimente. Cred ca ai din nou dreptate: stranger things have happened!
Felicitari!

Braveheart - bun film, l-am vazut candva. Dialogul e un demon destul de greu de stapanit, stiu. Dar ce alta metoda de a cunoaste mai este in afara de exercitiu?
Cliseistic - da, recunosc. De obicei un text de genul asta porneste la mine de la un singur flash, pe care il dezvolt dupa bunul mau plac. Uneori reusesc sa creez ceva original, alteori doar sa creionez mai clar... karma, neh?
Sa stii ca astept intotdeauna comentarii de la tine!

Doamne fereste, cum m-as putea supara pe tine?!

Iar d.p.d.v. psihologic Gabriel nu cred ca mai are vreo intentie romantica in directia Feliciei. Nu as crede ca ar avea una mai clara nici in partea verisoarei sale. Momentan e doar o barca scuturata de furtuna, isi va reveni rapid dupa ce va accepta moartea tatalui sau. Vezi tu, cu acceptarea stam noi mai rau cateodata!

Dl. Plopeanu,
Multumesc pentru comentariu si pentru pareri, nu pot decat sa ma maguleasca.
Cu tot respectul va mai astept pe pagina mea.

Cred ca trebuie sa-ti multumesc desi, nu e adevarat ce-mi spui tu. As vrea sa fie dar nu e. Stii, prima data cand ti-am citit textele m-am simtit... putin complexat. Nu mai scrisesem de prea mult timp. Oricum textele astea sunt scrise acum vreo trei ani. Am si mai noi dar acelea nu le vei putea citi aici, tin prea mult la ele (eventual intr-un regim mai privat).
Iti multumesc, si te astept in continuare!

1. acesta nu e sfarsitul, e tot ce aveam scris pe acest subiect.
2. inconstant, asa sunt eu uneori, lupt cu asta.
3. ma bucur ca esti happy, \"that is why i am\".
4. ma bucur ca nu te-am dezamagit, n-as vrea s-o fac ever!
5. eu cred ca am si mai bune dar cum iti raspundeam la un alt comment, alea ar fi for your eyes only!
6. multumesc.

Roxana,
Textele lungi sunt inevitabile cand vrei sa faci proza. Aici apare problema. Ce faci? Iti fragmentezi ideile in douazeci de parti doar pentru ca cititorii sa nu intre in panica? Adevarul e ca nimeni nu are timp, de pierdut. Acesta insa n-ar trebui sa fie timp pierdut.
Am asteptari mari de la tine si nu voi fi dezamagit. Te astept si eu prin pagina mea.
Numai bine si spor la scris! Ideile geniale sunt intotdeauna in spatele celor bune!

Pari sa ma cunosti, sau sa ma fi intalnit candva. Nu-mi amintesc. Imi pare foarte bine ca am citit textul tau, ar merita dezvoltat. Uite acu\' mai arunc o privire peste opera ta.
Felicitari!

Citindu-ti pseudo-jurnalul m-am intrebat daca poti face mai mult. Adica, daca poti urmari o actiune, un fir epic. Textul de mai sus imi raspunde la intrebare. Prin urmare sunt curios daca nu ai pe acolo si niscaiva subievte mai usurele? Mi-a placut foarte mult, descrii senzatiile cu o pricepere pe care n-am mai intalnit-o de mult, as vrea sa pot si eu sa empatizez atat de mult cu personajele!
Iar vulgaritatea florilor... superba!

Alexandra,
Ma bucur ca textul a constituit o lectura placuta. Nu ma asteptam la critici atat de blande nici din partea ta, nici din partea celorlalti. Trebuie sa sti ca dupa aproape trei ani in care nu am scris decat scenarii imi e destul de greu sa revin cu mentalitatea necesara pentru proza. Prin urmare voi reveni cu texte ceva mai vechi, sper sa-ti placa.
Iti multumesc si te mai astept pe aici!