Sunt agonie
De ce mă lași mereu să cad Ca o statuie fără glas, Doar m-ai născut la gând de ceas... De ce trăiesc ca într-un iad? Și zi de zi când mă trezesc Mă văd la capăt iar de drum, Nu mai sunt foc,
LALES VASILE ALIN
0
1
Acum, la ceas de requiem
Îți vine să te rogi, acum, la ceas de moarte Îți vine sa suspini, acum, la ceas de spaimă Îți vine să cerșești, acum, la ceas de șoapte Lumina, fărâma grea de mamă! Îți vine să te-mpuști, acum,
LALES VASILE ALIN
0
0
Toate cele 2 jurnale sunt incarcate