Am lăsat deschisă
ușa dintre noi
neștiind că-i prinsă
într-un lan de ploi.
Am privit cum urma
se adâncește încet
și-a rămas o glumă
spusă în concert.
De ai vrea acuma
să alini un
Aș vrea să-ți picur frunze
în cercuri albe, cercuri reci
să-ți șteargă dorul de mesteceni
și urma din poteci.
Apoi cu lumânarea aprinsă
în noapte eoliană
să suflu-n foșnetul din frunze,
să
în pădurea aprinsă
de făcliile cerbilor
de lemn,
și-n valuri de toamnă
strivită de stânci -
te caut.
A câta oară
te gasesc agățat
cu privirea de cer?
08.11.2001
Am visat
că erai codru
și eu izvor de rouă
pipăindu-ți pasul
descompus în lacrimi
de cerb.
Dormi
în visul meu
sprijinit în timp
de secundar.
07.05.2000
Luminile se sting
în coltul ferestrei târzii
și ploaia pășește rotund.
Se-nchide în alb un sărut.
Vântul presară pașii toamnei
cu frunze
și ochiul privește tăcut.
Pensula desenează cu