Poezie
Dor de tine
sunt ca un soare ce nu sarută luna...
1 min lectură·
Mediu
cerseam trăirile
ce nu năsteau suflare`n mine
asa cum incă zorii asteptau
abandonate in negura de după zi
fărâma smulsă din tacere
opream clipita`n loc
ca tu să poti veni
lăsasem pradă o parte din gândire
abandonându`mi trupul si viata de apoi
căci nu simteam trăirea
alături de tine
iar eu ca un copil plângeam adeseori
arunc acum o lacrimă
ce nu voi să cadă
lăsând in urmă o sclipire
ce stăruia la dorul tău
iar picătura multă
ce`mi serpuia obrazul
o adunam in palme
ca roua de pe flori
nu vei simti nicicând fiintă
in clipa ce se scurge
abandonez si dorul si felul de`a iubi
căci sunt un suflet tandru
cu inima păgână
ce strange doruri mute
din dor el va muri
002.855
0