Lavinia

M-a luat Morgana de mână Cu siguranța unei bolte de stele Și m-a purtat peste dune Neatingand nisipul dar simțind fiecare fir Am plutit atât de mult Încât beduinii toți ne cunoșteau Ei ne

Chipul tău îmi este Filă de poveste, Mâna ta domoală, Atingerea-nfioară. Mersul tău de seară, Cupa-ntinsă-n doară, Lacrima ascunsă Spre ziuă dusă. Răsărit în taină, Apus în

Îmi place să stau întinsă pe tavan, Ca un copil cu o jucărie nouă, Închipuie-ți, Nu știam că pot să fac asta Și mă uit La podeaua răsturnată, Îngropată, În păpuși de pluș.

În centru miroase a McDonald\'s și smog, Cu cât mă îndepărtez, Cercurile fine devin mai rare și mai groase, Astfel încât nu mi se mai pare greu Să dansez din buric. La un moment

Te iubeam încă dinainte de a se naște iubirea Și poate că mă așteptam să se întâmple asta, Încă dinainte de a simți ceea ce convențional se numește iubire Și te aștepți să o auzi în fiecare

Îmi azvârl glasul Între fruntea ta și a mea, Închid ochiul drept Ca să te văd mai albastru, Apoi schimb ochiul, Pentru a te vedea mai roșu, Iar pentru final, Îi închid pe amândoi. Se servește

Trebuie să fug, La răsărit, Să-mi crească aripi Să mă inalț către tine. Mă voi topi, La amiază, De dor și neputință, Între groază și încredere. Lasă-mă să te privesc În crepuscul Să-ți

Cântă-mi un cântec, Să îl iau cu mine Printre pietre de râu, Printre buștenii pădurii. Recită-mi un vers, Să mă poarte Printre frunzele vii, Printre frunzele moarte Spune-mi o