LOLaurențiu Orășanu
Verificat@laurentiu-orasanu
Bucuresti
„Dacă râurile nu s-ar lenevi către vărsare, peștii n-ar înota către izvoare”
Născut la Călărași, 3 noiembrie 1949. 1967-1972 Facultatea de Automatică, IPB Inginer / Programator. Din 1992 Canada, din 1996 SUA, din 2007 din nou acasă. Profil "literar": Colaborator la "Viața Studențească" (micro-eseuri, reportaje). (în studenție) Sub titlul "Conexiuni", colaborări la "Rebus", "Saptămâna", "Flacăra". Încercările în poezie, mai târzii (sau mai…
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Colecțiile lui Laurențiu Orășanu
Cronologie
Iata ce spune regulamentul privind acordarea stelutelor. Cum \"recomandat\" e mai mult decat o steluta, ce scrie mai jos ar trebui sa ase aplice si la \"Recomandate\":
NU
\"steluțe repetate pentru texte ale aceluiași autor - încercați să alegeți cu atenție textele pe care le remarcați cu steluță. dacă un autor merită steluță pe fiecare text este bine ca aceste aprecieri să vină de la membri diferiți ai site-ului. iar un autor care scrie constant bine nu mai are nevoie de încurajări și distincții, el își are asigurați vizitatorii prin calitatea textelor.\"
Ori, prin forta nivelului, recomandatele le stabilesc editorii (stelutarii n-au acest drept). Cercul gresitorilor (nu cred ca avem 19 editori, deci sunt Recomandari repetate) (sau, hai sa fiu bland, al celor care incalca regulamentul) e mic: editorii.
Asta privind calea pe care se ajunge la recomandarea repetata a unor autori presupusi buni.
Daca privim rezultatul, adica tabelul dlui Samarghitan, vedem patru editori pe primele patru locuri (de cand cu lipsa de transparenta, suntem supusi greselii, nu mai stim cine ce e, asa ca daca gresesc rog sa fiu scuzat). Nu zic ca se recomanda intre ei, dar:
- incalca regulamentul (vezi mai sus, cu stelutele);
- promoveaza numai un anumit fel de poezie, proza o recomanda aiurea (vezi cazul semnalat cu George Dumitru), mai baga si cate un raport catre MCC, surghiunesc epigrama premiata la concursuri la Atelier, si, dupa parerea mea, nu consider ca acesti primi patru clasati scriu atat de bine incat sa merite podiumul extins. Aici e singurul punct in care sunt de acord cu Dana Banu, subiectivismul. In rest, asa cum am argumentat la Iasi, si ea stie, consider ca trece gratios pe langa problemele reale ale site-ului.
Adica, in toata joaca asta, exista un pericol. Acela de a promova false valori, de a stabili criterii ale acestei enclave, din care iesind, avem surprize.
Nu cred ca ii e nimanui indiferent daca acest site produce autori, le permite sa evolueze, le asigura climatul propice pentru a fi cititi, apreciati, ghidati in sensul bun.
Un exemplu: un autor cu o singura proza (pe care nici n-am depistat-o in 2008, dar ii dau crezare lui Calin) e recomandat. Sa precizez ca e editor?
Asta imi aduce in minte un banc:
- Stii chineza?
- Nu. Dar cand e examenul.
As fi scris mai multe, dar problema n-are rezolvare, si am scris cu lehamite. Dar nici cu ignorarea ei nu sunt de acord. O sa vedeti ca editorii vor ignora subiectul, ca de obicei la astfel de subiecte.
Ghiocel
NU
\"steluțe repetate pentru texte ale aceluiași autor - încercați să alegeți cu atenție textele pe care le remarcați cu steluță. dacă un autor merită steluță pe fiecare text este bine ca aceste aprecieri să vină de la membri diferiți ai site-ului. iar un autor care scrie constant bine nu mai are nevoie de încurajări și distincții, el își are asigurați vizitatorii prin calitatea textelor.\"
Ori, prin forta nivelului, recomandatele le stabilesc editorii (stelutarii n-au acest drept). Cercul gresitorilor (nu cred ca avem 19 editori, deci sunt Recomandari repetate) (sau, hai sa fiu bland, al celor care incalca regulamentul) e mic: editorii.
Asta privind calea pe care se ajunge la recomandarea repetata a unor autori presupusi buni.
Daca privim rezultatul, adica tabelul dlui Samarghitan, vedem patru editori pe primele patru locuri (de cand cu lipsa de transparenta, suntem supusi greselii, nu mai stim cine ce e, asa ca daca gresesc rog sa fiu scuzat). Nu zic ca se recomanda intre ei, dar:
- incalca regulamentul (vezi mai sus, cu stelutele);
- promoveaza numai un anumit fel de poezie, proza o recomanda aiurea (vezi cazul semnalat cu George Dumitru), mai baga si cate un raport catre MCC, surghiunesc epigrama premiata la concursuri la Atelier, si, dupa parerea mea, nu consider ca acesti primi patru clasati scriu atat de bine incat sa merite podiumul extins. Aici e singurul punct in care sunt de acord cu Dana Banu, subiectivismul. In rest, asa cum am argumentat la Iasi, si ea stie, consider ca trece gratios pe langa problemele reale ale site-ului.
Adica, in toata joaca asta, exista un pericol. Acela de a promova false valori, de a stabili criterii ale acestei enclave, din care iesind, avem surprize.
Nu cred ca ii e nimanui indiferent daca acest site produce autori, le permite sa evolueze, le asigura climatul propice pentru a fi cititi, apreciati, ghidati in sensul bun.
Un exemplu: un autor cu o singura proza (pe care nici n-am depistat-o in 2008, dar ii dau crezare lui Calin) e recomandat. Sa precizez ca e editor?
Asta imi aduce in minte un banc:
- Stii chineza?
- Nu. Dar cand e examenul.
As fi scris mai multe, dar problema n-are rezolvare, si am scris cu lehamite. Dar nici cu ignorarea ei nu sunt de acord. O sa vedeti ca editorii vor ignora subiectul, ca de obicei la astfel de subiecte.
Ghiocel
Pe textul:
„Numărul de recomandări ale ”agoniei” pe 2008" de Călin Sămărghițan
0 suflu
ContextStilistic, intr-o scriere la persoana I-a, cred ca ar fi de evitat exprimari pretioase, care merg intr-un eseu despre problemele copilariei si adolescentei:
\"Miopia mea a fost remarcabilă, dacă stau să mă gândesc că este cea mai probabilă cauză a inexpugnabilului paralelism cu care mă confrunt acum, între dorință sublimată și realitate disponibilă.\"
sau, ceva greu de crezut, ca la inceput era asa:
\"Eram dintru început prizonierul paradigmei lui Platon, în care frumosul trupului trebuie că e însoțit și de frumusețe interioară\"
si, pe de alta parte, as sugera evitarea adresarii catre cititor (esti doar tu si confesiunile, introspectiile, amintirile):
\"Trebuie să știți că atunci când ai dioptrii peste minus patru, nu mai vezi clar la o distanță mai mare de 10 centimetri.\"
Sari prea direct la epoca actuala, in care scrii, ceea ce ar merge intr-o scriere scurta, ca aceasta schita (si mai bine, intr-un eseu), daca asta-i tot, dar nu cred ca iti va servi pe plan mai lung, daca vrei sa fie doar o introducere intr-un roman sau ceva. Va trebui sa respiri mai lung. Aici doar pui un cap de pod, te pozitionezi la momentul (matur) in care scrii, nu populezi introducerea cu miezul, doar pregatesti trecerea la el.
Deci, cred eu ca modul de abordare sufera, dublat de un registru stilistic neadecvat (in parte). De aceea nu e de mirare ca pierzi cititorul pe distanta scurta (vezi ce s-a spus mai sus, si poate ca ar fi mai bine sa nu te mai burzuluiesti la pareri critice; vezi si felul diferit in care actionezi cand Dana iti face observatia sa nu te mai comentezi la rand, si cand aceeasi observatie ti-am facut-o eu; e vorba de dedublare, ca in cazul iubitelor, una de plimbare, a doua platonica?)
E treaba ta daca vrei sa cazi in dizgratia cititorilor adversi libicoizilor, aici nu mai insist, ti-am mai spus parerea. Dar, pentru ca genul e oricum extenuat (poate nu epuizat) de Mircea Cartarescu (De ce iubim femeile), poate n-ar strica sa-l re-vizitezi pe acest autor si sa constati ca obtine efecte maxime fara sa bage nasul prea mult prin dessous-ri. Nu uita ca tematica pe care pari sa o abordezi te pune pe urmele unui \"clasic in viata\", si nu poti evita comparatia cu el. Nu esti primul.
De fapt asta incercam, toti cei care scriem: pe un drum aproape in intregime acoperit de urme, sa pasim pe pamantul neatins.
A propos de urme si drumuri batute, si finalul din proza precedenta (mult mai reusita) trimite la filmul \"Strada Hanovra\" (chestia cu poza), daca nu si la alte precedente (dar despre finalul de acolo parca ti s-a mai spus cate ceva).
Cartarescu a ocupat un pol, Baetica altul, sunt curios cum te vei descurca. Nu indeajuns incat sa astept cu nerabdare continuarea. Doar daca il bati pe Cartarescu. Daca o bati pe Baetica nu ma intereseaza.
\"Miopia mea a fost remarcabilă, dacă stau să mă gândesc că este cea mai probabilă cauză a inexpugnabilului paralelism cu care mă confrunt acum, între dorință sublimată și realitate disponibilă.\"
sau, ceva greu de crezut, ca la inceput era asa:
\"Eram dintru început prizonierul paradigmei lui Platon, în care frumosul trupului trebuie că e însoțit și de frumusețe interioară\"
si, pe de alta parte, as sugera evitarea adresarii catre cititor (esti doar tu si confesiunile, introspectiile, amintirile):
\"Trebuie să știți că atunci când ai dioptrii peste minus patru, nu mai vezi clar la o distanță mai mare de 10 centimetri.\"
Sari prea direct la epoca actuala, in care scrii, ceea ce ar merge intr-o scriere scurta, ca aceasta schita (si mai bine, intr-un eseu), daca asta-i tot, dar nu cred ca iti va servi pe plan mai lung, daca vrei sa fie doar o introducere intr-un roman sau ceva. Va trebui sa respiri mai lung. Aici doar pui un cap de pod, te pozitionezi la momentul (matur) in care scrii, nu populezi introducerea cu miezul, doar pregatesti trecerea la el.
Deci, cred eu ca modul de abordare sufera, dublat de un registru stilistic neadecvat (in parte). De aceea nu e de mirare ca pierzi cititorul pe distanta scurta (vezi ce s-a spus mai sus, si poate ca ar fi mai bine sa nu te mai burzuluiesti la pareri critice; vezi si felul diferit in care actionezi cand Dana iti face observatia sa nu te mai comentezi la rand, si cand aceeasi observatie ti-am facut-o eu; e vorba de dedublare, ca in cazul iubitelor, una de plimbare, a doua platonica?)
E treaba ta daca vrei sa cazi in dizgratia cititorilor adversi libicoizilor, aici nu mai insist, ti-am mai spus parerea. Dar, pentru ca genul e oricum extenuat (poate nu epuizat) de Mircea Cartarescu (De ce iubim femeile), poate n-ar strica sa-l re-vizitezi pe acest autor si sa constati ca obtine efecte maxime fara sa bage nasul prea mult prin dessous-ri. Nu uita ca tematica pe care pari sa o abordezi te pune pe urmele unui \"clasic in viata\", si nu poti evita comparatia cu el. Nu esti primul.
De fapt asta incercam, toti cei care scriem: pe un drum aproape in intregime acoperit de urme, sa pasim pe pamantul neatins.
A propos de urme si drumuri batute, si finalul din proza precedenta (mult mai reusita) trimite la filmul \"Strada Hanovra\" (chestia cu poza), daca nu si la alte precedente (dar despre finalul de acolo parca ti s-a mai spus cate ceva).
Cartarescu a ocupat un pol, Baetica altul, sunt curios cum te vei descurca. Nu indeajuns incat sa astept cu nerabdare continuarea. Doar daca il bati pe Cartarescu. Daca o bati pe Baetica nu ma intereseaza.
Pe textul:
„Romanul îndrăgostitului miop - antepreludiu" de Victor Potra
0 suflu
ContextIntrebare: Cand, la un concurs, se cer trei epigrame la \"O tema libera\", toate trei trebuie sa se incadreze intr-o anumita tema, aleasa de concurent? La Reghin s-a considerat ca nu, asa mi s-a spus.
Dupa parerea mea cerinta exprimata in acel fel conduce la ambiguitate.
Calimero
Dupa parerea mea cerinta exprimata in acel fel conduce la ambiguitate.
Calimero
Pe textul:
„Chef de Sf. Ion" de Gârda Petru Ioan
0 suflu
ContextO epigramă bună, cu antinomia deplasare - acasă, cu jocul de cuvinte, paradoxal, cum că meciurile nevestei, acasă, ar fi mai grele. Ar trebui promovată de la Atelier, n-are niciun cusur.
Acasă, să-i aline spleen-ul,
- Așa cum bine-a spus catrenul -
Pot să certific că vecinul
O alerga pe tot terenul.
Calimero
P.S.: La Mulți Ani de Sfântul Ion, ziua ta onomastică, Ioane! Și la mai multe premii (nu că n-ai avea o grămadă).
Acasă, să-i aline spleen-ul,
- Așa cum bine-a spus catrenul -
Pot să certific că vecinul
O alerga pe tot terenul.
Calimero
P.S.: La Mulți Ani de Sfântul Ion, ziua ta onomastică, Ioane! Și la mai multe premii (nu că n-ai avea o grămadă).
Pe textul:
„Soția fotbalistului" de ioan toderascu
0 suflu
ContextSupără că celul ăla (\"Că cel ce fură meserie\") de nu-ți închipui.
De tânăr, eu furam cu ochii
Codanele, pe Topolog,
La scaldă când ieșeau din rochii;
Și-am devenit... oftalmolog.
Calimero
De tânăr, eu furam cu ochii
Codanele, pe Topolog,
La scaldă când ieșeau din rochii;
Și-am devenit... oftalmolog.
Calimero
Pe textul:
„ Unui ucenic" de Ruse Ion
0 suflu
ContextPapucii tăi, de la ușiță
I-a luat asear\' o Crăciuniță,
Dar între timp s-a rezolvat:
În zorii zilei, ți i-a dat.
Calimero
I-a luat asear\' o Crăciuniță,
Dar între timp s-a rezolvat:
În zorii zilei, ți i-a dat.
Calimero
Pe textul:
„Moș Crăciun la bloc" de Sorin Olariu
0 suflu
ContextE gol brăduțu-acuma,
Vom strânge bob cu bob,
Și, când vom strânge suma,
Vom pune-ntregul glob.
Ioane, fiind indirectă, subtilă și după sarmalele aprobatorului, mă mir cu un ochi și îmi explic cu altul de ce a fost exilată aici.
Pe șleau, un text bun.
Vom strânge bob cu bob,
Și, când vom strânge suma,
Vom pune-ntregul glob.
Ioane, fiind indirectă, subtilă și după sarmalele aprobatorului, mă mir cu un ochi și îmi explic cu altul de ce a fost exilată aici.
Pe șleau, un text bun.
Pe textul:
„De actualitate" de ioan toderascu
0 suflu
ContextMi se pare ca acei care cer lniste inainte de a sti care e adevarul ar trebui mai intai sa faca efortul minim ca sa-l afle.
Vroiam sa intervin mai inainte, in legatura cu acea citare a mea, in textul lui Florian Silisteanu: fara voie, sunt convins, Sile ma introduce intr-o lista, a celor care au sprijinit finaciar Virtualia, in care nu ar trebui sa fiu. Pentru ca am participat in alte situatii, dar nu acolo. Rectificarile ulterioare sunt corecte, si le confirm, in ceea ce ma privesc.
Eu cred ca, organizatoric, lucrurile s-au desfasurat bine, eu am stiut de data de 20, am venit acolo stiind ca ma voi simti bine si asa a si fost.
Fenomenul, mai larg, pe care il abordeaza Florian Silisteanu, si care priveste felul in care un eveniment (lansare de carte, cenaclu, etc) poate capata intindere (mediatica), merita tratat separat. Colegii carora le-am impuiat capul seara la Iasi despre felul in care s-a desfasurat o lansare la Bookfest pot sa certifice ca acest fenomen ma preocupa si pe mine. Si, spun aici, solutiile (cautate sau sugerate de Sile) nu sunt universale, nu sunt usor de gasit.
Emilian, parerea mea este sa nu stergi textul, e munca ta, e bucuria noastra.
Ghiocel
Vroiam sa intervin mai inainte, in legatura cu acea citare a mea, in textul lui Florian Silisteanu: fara voie, sunt convins, Sile ma introduce intr-o lista, a celor care au sprijinit finaciar Virtualia, in care nu ar trebui sa fiu. Pentru ca am participat in alte situatii, dar nu acolo. Rectificarile ulterioare sunt corecte, si le confirm, in ceea ce ma privesc.
Eu cred ca, organizatoric, lucrurile s-au desfasurat bine, eu am stiut de data de 20, am venit acolo stiind ca ma voi simti bine si asa a si fost.
Fenomenul, mai larg, pe care il abordeaza Florian Silisteanu, si care priveste felul in care un eveniment (lansare de carte, cenaclu, etc) poate capata intindere (mediatica), merita tratat separat. Colegii carora le-am impuiat capul seara la Iasi despre felul in care s-a desfasurat o lansare la Bookfest pot sa certifice ca acest fenomen ma preocupa si pe mine. Si, spun aici, solutiile (cautate sau sugerate de Sile) nu sunt universale, nu sunt usor de gasit.
Emilian, parerea mea este sa nu stergi textul, e munca ta, e bucuria noastra.
Ghiocel
Pe textul:
„un fel de poveste" de emilian valeriu pal
0 suflu
ContextAnchetatorul e totuși un om foarte muncitor:
Interesant, plantează probe,
Cum fac țăranii din Fierbinți,
Bate în jur, cam ca la tobe,
Și, pân\'la urmă, scoate dinți.
Calimero
Interesant, plantează probe,
Cum fac țăranii din Fierbinți,
Bate în jur, cam ca la tobe,
Și, pân\'la urmă, scoate dinți.
Calimero
Pe textul:
„Unui polițist corupt" de Ruse Ion
0 suflu
ContextAu fost ani in care citeam astfel de relatari despre intalnirile poezistilor, si scriam ca as fi vrut sa fiu acolo.
Nu stiu ce minune a facut sa fiu acolo, probabil acea minune se numeste Alma, sau Alina Manole. Ea a facut lucrurile sa se intample, cu sprijinul Eugeniei Reiter pe care as fi vrut sa o vad pentru prima oara.
Bucuros ca am putut sta de vorba, cu pasurile mele intelese sau nu, cu oameni pe care ii stimez pentru ce fac, si pentru felul decent in care fac. Multumiri Danei Banu, lui Nick Sava, pe care l-am anuntat in ultimul minut, si a venit, Mitrutilor, lui Serban Axinte pe care l-am confundat cu un semn de intrebare (sau nu?), lui Liviu Apetroaiei, gazda veche si la fel de primitoare, lui Calin Cocora, care legase Dictionarul meu geto-dacic intr-o carticica, in 20 exemplare, inainte de a o face eu insami la o editura, pe langa publicarea in Feed Back, si fara ca eu sa stiu, Gabrielei, Mariei, Mariei care pune suflet in tot poetul de pe poezie.ro, lui Lucian Merisca, Iasului, lui Sile, fratele Silistean, si prietenei lui, care ofera o incantatoare perspectiva, lui Liviu Nanu cu care m-am vazut pentru prima data, in sfarsit, lui Emilian Pal, care mi-a retinut numele, si a relatat aici, si,
din nou,
Almei (Alina Manole)
Ghiocel ala bunu
Nu stiu ce minune a facut sa fiu acolo, probabil acea minune se numeste Alma, sau Alina Manole. Ea a facut lucrurile sa se intample, cu sprijinul Eugeniei Reiter pe care as fi vrut sa o vad pentru prima oara.
Bucuros ca am putut sta de vorba, cu pasurile mele intelese sau nu, cu oameni pe care ii stimez pentru ce fac, si pentru felul decent in care fac. Multumiri Danei Banu, lui Nick Sava, pe care l-am anuntat in ultimul minut, si a venit, Mitrutilor, lui Serban Axinte pe care l-am confundat cu un semn de intrebare (sau nu?), lui Liviu Apetroaiei, gazda veche si la fel de primitoare, lui Calin Cocora, care legase Dictionarul meu geto-dacic intr-o carticica, in 20 exemplare, inainte de a o face eu insami la o editura, pe langa publicarea in Feed Back, si fara ca eu sa stiu, Gabrielei, Mariei, Mariei care pune suflet in tot poetul de pe poezie.ro, lui Lucian Merisca, Iasului, lui Sile, fratele Silistean, si prietenei lui, care ofera o incantatoare perspectiva, lui Liviu Nanu cu care m-am vazut pentru prima data, in sfarsit, lui Emilian Pal, care mi-a retinut numele, si a relatat aici, si,
din nou,
Almei (Alina Manole)
Ghiocel ala bunu
Pe textul:
„un fel de poveste" de emilian valeriu pal
0 suflu
ContextUn doctor mamoș cred c-a fost,
Un navetist, ce, într-un tren,
Citind pe fug-al tău catren,
L-a aruncat, la coș, de prost.
Calimero
Un navetist, ce, într-un tren,
Citind pe fug-al tău catren,
L-a aruncat, la coș, de prost.
Calimero
Pe textul:
„Accidentat - 3" de Ruse Ion
De îmbunătățit0 suflu
ContextDupă ce ore-ntregi, în pat,
Ea pretendentul l-a testat:
- Eu fata-ți dau. Mobila-i nouă.
Dar crezi că ții la amândouă?
Calimero
Ea pretendentul l-a testat:
- Eu fata-ți dau. Mobila-i nouă.
Dar crezi că ții la amândouă?
Calimero
Pe textul:
„Zestre" de Sorin Olariu
0 suflu
ContextCu plete dalbe, sacul greu,
Apare Moșul în antreu.
- Domnița-i prinsă - spun, râzând,
Alți doi ce așteptau la rând.
Calimero
Apare Moșul în antreu.
- Domnița-i prinsă - spun, râzând,
Alți doi ce așteptau la rând.
Calimero
Pe textul:
„Darul pentru Moș Crăciun" de Elena Malec
0 suflu
ContextO confuzie regretabila, cazata de o citire grabita a numelui, face inadecvata partea doua a comentariului precedent.
Imi cer scuze autorului.
Se va citi doar:
\"Textul da multe exemple de imagini cautate (voit pretioase), ceea ce deserveste o poezie de calitate.\"
Imi cer scuze autorului.
Se va citi doar:
\"Textul da multe exemple de imagini cautate (voit pretioase), ceea ce deserveste o poezie de calitate.\"
Pe textul:
„Beatitudine" de Marius Surleac
0 suflu
ContextTextul da multe exemple de imagini cautate (voit pretioase), ceea ce deserveste o poezie de calitate.
Profit de ocazie sa va intreb: de ce la articolele de la \"Gazeta de perete a MCC\" - adica acele articole in care va luptati cu MCC - blocati comentariile?
In afara unei lipse de respect pentru eventualul comentator (care, naiv, si-ar putea spune parerea despre oportunitatea postarii aici a unor astfel de referate, interne MCC, sau a unor plangeri penale) eu personal nu vad nicio noima.
Profit de ocazie sa va intreb: de ce la articolele de la \"Gazeta de perete a MCC\" - adica acele articole in care va luptati cu MCC - blocati comentariile?
In afara unei lipse de respect pentru eventualul comentator (care, naiv, si-ar putea spune parerea despre oportunitatea postarii aici a unor astfel de referate, interne MCC, sau a unor plangeri penale) eu personal nu vad nicio noima.
Pe textul:
„Beatitudine" de Marius Surleac
0 suflu
ContextConstanta mai are o \"Pravalie cu carte\" (sau de carti), asa ca noua \"pravalie\" pica bine.
Numai sa fie ... \"deschisa\".
Felicitari, o voi rivi de pa plaja cu iaurtul la indemana.
Calimero
Numai sa fie ... \"deschisa\".
Felicitari, o voi rivi de pa plaja cu iaurtul la indemana.
Calimero
Pe textul:
„Prăvălia cu Umor" de Ruse Ion
0 suflu
ContextBaieti, internati-o la Atelier, poate vreo reparatie, trepanatie, ceva, sa o aduca la conditia de vizibilitate onorabila pe aici.
Sau puneti-o la fracturiste, maduva spinarii intrerupta, sinapse deconectate, ma rog. Dar nu ne-o puneti noua in carca, epigramistilor. Ca n-are, zau, nici in clin, nici in psihiatrie, cu epigrama. Epigrama e un gen serios.
Calimero
Sau puneti-o la fracturiste, maduva spinarii intrerupta, sinapse deconectate, ma rog. Dar nu ne-o puneti noua in carca, epigramistilor. Ca n-are, zau, nici in clin, nici in psihiatrie, cu epigrama. Epigrama e un gen serios.
Calimero
Pe textul:
„pamflepigram 0049" de Anton Potche
0 suflu
ContextMirela,
Mi-a scapat, desigur.
Imi amintesc de un film frantuzesc> compania a VII-a se retrage (plangandu-se ca nemtii au inaintat prea repede, anul e 1940), ajung la un iaz, se scalda, unul aluneca si, slugarnic, se scuza fata de seful companiei (n-ai uitat, a VII-a): \"J\'ai glisse, chef!\"
Asa si eu, am gresit, la repetarea aceea.
Calimero,
compania aniti-tero
Mi-a scapat, desigur.
Imi amintesc de un film frantuzesc> compania a VII-a se retrage (plangandu-se ca nemtii au inaintat prea repede, anul e 1940), ajung la un iaz, se scalda, unul aluneca si, slugarnic, se scuza fata de seful companiei (n-ai uitat, a VII-a): \"J\'ai glisse, chef!\"
Asa si eu, am gresit, la repetarea aceea.
Calimero,
compania aniti-tero
Pe textul:
„Chiar dacă..." de Mirela Lungu
0 suflu
ContextChiar dacă
Chiar dacă-i coadă mare la consult,
Neîndoielnic, tu îmi ești feblețea,
Așa că, peste rând, îți dau binețea,
Și inima, prin bluză, ți-o consult.
Prin stetoscopul ce redă finețea
Vibrației ce, ritmic și ocult,
Îți saltă sânul stâng într-un tumult,
Ischemică transpare bătrânețea
Ce-o port în miocard. Niciun by-pass
N-ar reuși zvâcnirile nomade,
De medic de renume, cumsecade,
Să le oprească din galop la pas.
Pe hol vin pacienții-n cavalcade,
Așa că-ți spun, în ușă, bun rămas.
Ghiocel
Chiar dacă-i coadă mare la consult,
Neîndoielnic, tu îmi ești feblețea,
Așa că, peste rând, îți dau binețea,
Și inima, prin bluză, ți-o consult.
Prin stetoscopul ce redă finețea
Vibrației ce, ritmic și ocult,
Îți saltă sânul stâng într-un tumult,
Ischemică transpare bătrânețea
Ce-o port în miocard. Niciun by-pass
N-ar reuși zvâcnirile nomade,
De medic de renume, cumsecade,
Să le oprească din galop la pas.
Pe hol vin pacienții-n cavalcade,
Așa că-ți spun, în ușă, bun rămas.
Ghiocel
Pe textul:
„Chiar dacă..." de Mirela Lungu
0 suflu
ContextVăzându-mă citind din DEX,
În timp ce ea vroia, clar, sex,
Mă îndemnă: - Hai, mai direct!
Eu: - Vreau să mă exprim corect.
Calimero
În timp ce ea vroia, clar, sex,
Mă îndemnă: - Hai, mai direct!
Eu: - Vreau să mă exprim corect.
Calimero
Pe textul:
„Fost-ai, lele…" de Atropa Belladona
0 suflu
Context