Laurențiu Orășanu
Verificat@laurentiu-orasanu
„Dacă râurile nu s-ar lenevi către vărsare, peștii n-ar înota către izvoare”
Născut la Călărași, 3 noiembrie 1949. 1967-1972 Facultatea de Automatică, IPB Inginer / Programator. Din 1992 Canada, din 1996 SUA, din 2007 din nou acasă. Profil "literar": Colaborator la "Viața Studențească" (micro-eseuri, reportaje). (în studenție) Sub titlul "Conexiuni", colaborări la "Rebus", "Saptămâna", "Flacăra". Încercările în poezie, mai târzii (sau mai…
Colecțiile lui Laurențiu Orășanu
niciunuia dintre colegi).
Pe textul:
„Bariera și jocul viselor" de Dragoș Vișan
De îmbunătățitO faci să-ți scadă apetitul?
(Iurașcu-Tataia)
Pastila - \"după\"? Uite, poanta
O s-o explic tot în cuvinte:
O iau ca să-mi aduc aminte
De-a fost nevasta, sau amanta.
Calimero
Pe textul:
„Necazuri" de Constantin Iurascu Tataia
înlătură te rog virgula dintre subiect și predicat
Pe textul:
„Două puncte: și, de la capăt..." de Scripcariu Elisabeta
De îmbunătățitCăciulițe la i-î (in, imi)
Pe textul:
„Revedere in jazz pub" de rafael andrei
De îmbunătățitM-aș mai gândi și la analizez, iese din tonul șăgalnic.
Pe textul:
„Fă-mi o cafea" de Laur Abehg
De îmbunătățitAni mulți am strâns și eu în cupă.
Mai uit și eu. De la o vreme,
Îmi iau mereu pastila... după.
Calimero
Pe textul:
„Necazuri" de Constantin Iurascu Tataia
Dan Norea
Păi atunci \"team building\" e generalizarea, extinderea sau similaritatea la/cu body building.
Mărturisesc că una e când nu știi poanta cu body building (extaziat, cum am fost eu) și alta e când o știi (că tu zici că o știai).
Că zidești (construiești) un trup, sau un team - nu e nicio diferență.
Pe textul:
„Nouă meșteri mari, calfe și zidari" de Dan Norea
Nu că nu mi-a plăcut, am zis doar că \"body building\" era mai bună ca poantă, mai repede percutantă. Sigur, dacă nu s-o fi scris vreo epigramă pe tema asta până acum. Și da, desigur, abordarea ta e diferită, oricum ar interpreta-o cineva (eu sau alții).
Pe textul:
„Nouă meșteri mari, calfe și zidari" de Dan Norea
Elefanții erau folosiți în mod curent în luptele din antichitate. (I-a scos din lupte apariția prafului de pușcă). Bătălia de la Thapsus fiind doar una din acele bătălii, folosirea ei ca indiciu a fost irelevantă. Chiar dacă ghicema numele bătăliei, tot nu cădeam pe soluția dorită de tine.
Asta numia ca un exemplu de indiciu care mai mult a derutat.
Rămân la părerea că soluția elefanții era corectă. O explicație în privința elefanților lui Cezar este că, în timp, perspectiva s-a deformat, și s-a păstrat accepțiunea în care i-ai lat tu aici. Alta, că e greșit la linkul dat de mine, care se ocupă de războaiele cu elefanți.
Te ferească Sfantu\' de elefanții și dezlegătorii enervați!
Trec la Atelier!
Pe textul:
„Ghicitoare" de Vali Slavu
Convoiul de elefanți e introdus în luptă (tu zici de Cezar) cu un scop, acela de a obține superioritatea. Ei, ca elefanți, evident că nu urmăresc nicio dobândă; cel care îi introduce o face cu un scop, spre câștig.
Elefanții, dați ca soluție de cineva aici, erau destul de buni la definiția ta (suferindă). Trebuia să oprești atunci jocul. Ne-ai băgat cu falangele în chestii armate, și ne-am pierdut.
Pe textul:
„Ghicitoare" de Vali Slavu
Pe textul:
„Nouă meșteri mari, calfe și zidari" de Dan Norea
Ce mă face să fiu circumspect este faptul că zici ca e o bătălie. Acolo ai rămas. Poate nimeni nu o știe. Bătălia de la Tz...!!!
Iar dacă numele propriu respectiv (de bătălie, că așa zici) nu are ceva specific care să-l poată pune și pe post de convoi, eu zic că te-ai ars.
Așa că nu eu decid, poate unii vor să mai încerce. Tu ești cea care știi care ar fi șansele lor de a ghici, deci tu hotărăști.
Pe textul:
„Ghicitoare" de Vali Slavu
Acum, la ghicitori. Genul are ceva vechime aici (mă număr printre primii \"ghicitori\" de pe aici). Nu a fost stimulat recent în niciun fel, a proliferat natural (oricine e incitat de gândul că îi poate încuia pe ceilalți cu o ghicitoare), și a beneficiat de faptul că nu e interzis nimic aici. Numai că lucrul prost făcut este amendat.
Întâmplător, epigramiștii, cu genul lor scurt, sunt atrași mai repede de catrenul - ghicitoare. Genul practicat este cel \"încriptat\"; unora (inclusiv mie) acest gen place. Personal am lăudat acum câteva zile creșterea valorică recentă în domeniul ghicitorilor. Astăzi nu spun ceva diferit. Au fost câteva epigrame (excepții) care au fost mai slabe, cu definiții trase de păr. Sper că aceasta nu e printre ele.
Greiu de rezolvat balamucul(multe commentarii de răspuns). Într-o vreme aceste comentarii nu apăreau în pagina principală de comentarii. Atunci am renunțat să mai public ghicitori. Poate vine cineva cu o propunere care să rezolve problema acaparării spațiului public.
Sugerez \"spațierea\". Autorii să aștepte epuizarea ghicitorii precedente.
Odată ghicită, ghicitoarea va trece temporar la Atelier, astfel ca pagina de comentarii să fie eliberată. Ulterior, dacă nu s-a dovedit a fi aiurea, ghicitoarea va fi trecută la loc, la palmares.
Calimero
Pe textul:
„Ghicitoare" de Vali Slavu
D(a)că
Pe textul:
„O muză simplă, o simplă muză" de ninel vrânceanu
De îmbunătățitVăd că nu ai corectat nici măcar greșelile semnalate
Pe textul:
„jurnal 35/1" de viorel gongu
Evitați scrierea chat (knd)
Lăsați spațiu după semnele de punctuație
Revizie atentă, mai sunt și altele
Pe textul:
„timp intr-o sticluta" de anca precub
De îmbunătățit\"La fel și cu falangele, având falange, înseamnă că au degete, deci sunt tancuri cu viață.\"
Posada, undeva în Alpi
elefanții muriseră de frig.
Nu știu, ne culcăm, sau ghicește cineva repede?
Indiciu obligatoriu, fiindcă vorbești și de plural, și de singular: Cum e, singur, cu mai multe falange, sau mai mulți, cu și mai multe falange?
Indiciu doi (opțional): e nume propriu sau nu?
Pe textul:
„Ghicitoare" de Vali Slavu

