Laurențiu Orășanu
Verificat@laurentiu-orasanu
„Dacă râurile nu s-ar lenevi către vărsare, peștii n-ar înota către izvoare”
Născut la Călărași, 3 noiembrie 1949. 1967-1972 Facultatea de Automatică, IPB Inginer / Programator. Din 1992 Canada, din 1996 SUA, din 2007 din nou acasă. Profil "literar": Colaborator la "Viața Studențească" (micro-eseuri, reportaje). (în studenție) Sub titlul "Conexiuni", colaborări la "Rebus", "Saptămâna", "Flacăra". Încercările în poezie, mai târzii (sau mai…
Colecțiile lui Laurențiu Orășanu
Sunt duși pionii - fără vină,
Nebunii în careu îi plimb,
Și-aș da o tură pe regină.
Calimero
Pe textul:
„Confesiunea unui epigramist în focul creației" de Goea Maria Daniela
Dintre toate definițiile din DEX, citate de Anca Roșu, am selectat doar ceea ce nu avea nimic cu turma propriu-zisă (ar fi fost nedelicat), ci cu spiritul (că doar e vorba de sfat). Autorul confirmă că e vorba de sfat, nici gând de turmă și de uger. Astfel că semi-procesul de intenție privind citarea incompletă mă face să zâmbesc...
Nu am respins poanta dar, pentru a fi o epigramă reușită.... It takes four. Asta stă în două. Primele două versuri sunt deficitare dpdv constructiv. Repet, că se va înțelege sau nu: Dacă te duci la ei știind că sunt gregari, cerându-le sfatul și aplicându-l fără discernământ, te încadrezi și tu în categorie. Ori nu cred că pe auto-ironia asta a mers autorul.
Corectarea primelor versuri e simplă, mai la îndemână decât apărarea acestor versuri forțate.
Parcă și o virgulă e acum deplasată.
Calimero
Pe textul:
„Decizie grea" de Dan Norea
\"(Fig.) Spirit (sau instinct) gregar = spirit sau instinct care îndeamnă pe unii oameni să se supună orbește, să-și piardă cu totul individualitatea în mijlocul mulțimii din care fac parte\"
Cel \"gregar\" se supune, unul care \"nu e gregar\" nu va căuta sfatul unui (amic) despre care știe că e gregar.
Poate că mai atent construită, epigrama poate sta pe patru picioare. Acum stă pe două.
Calimero
Pe textul:
„Decizie grea" de Dan Norea
Clădește pe un plus-produs;
Așa și tu. În poezie,
Veniși cu un catren în plus.
Calimero
Pe textul:
„Postrevoluționară" de Sorin Olariu
Ea-i spuse-n prima noapte: \"Sper,
Așa cum eu îți cad la pat,
Să mă ridici și tu la cer...\"
GMD
Și îi mai spuse, într-o tranșă:
Dac-o să ții, și tu, de manșă.
Calimero
E una din puținele (dacă nu singura) care îmi infirmă diagnosticul (anterior). M-aș bucura să-l infirmi cu multe din acestea.
Pe textul:
„Amor în contrapartidă" de Goea Maria Daniela
Cred că fiecare, citind, se va gândi la dascălii care l-au pornit în viață.
Scrierea este adecvată, are impact.
O steluță pentru textul lui Vali și pentru toți cei care s-au dedicat și se dedică acestei profesiuni.
Pe textul:
„Omul de la fereastră" de Vali Slavu
RecomandatIar ai o greșeală de limbă (română - \"Logica e că nu l-am scos de la \"maeștrii\" MP).
Evident că nu înțelegi despre ce e vorba, de aceea te lauzi cu un frate \"milițian\". Că te repezi iar la persoană, asta nu e nimic nou. Corectează-ți greșelile și încearcă să înțelegi că igiena nu e tot una cu spamul, și ca sănătatea are, măcar în clin, ceva cu spasmul. Și, în general, să înțelegi alteceva decât modalitatea de a păcăli...
Opusul vegetarianului consumă carne. Cum zici că nu ești vegetarian, canibal n-ar fi o situație neașteptată. Iarăși - logica și înțelegerea...
Mai mult control Miloșe, mai mult control...
Și acum, la text: corect este \"ca să prindă învierea\", nu \"să prindă învierea\".
Sigur - între virgule.
Calimero
Pe textul:
„Enoriaș contrariat" de Ruse Ion
Te-așteptam că ne-ai lipsit,
Numai ce ai înviat
Și maeștri i-ai trezit.
Miloș Petru - replică agramată, madrigal nereușit (Ruse e scos, prin logica catrenului, de la \"maeștri\")
Tot bătând câmpii,
Ai mâncat un i.
Drăguțule bace,
Iarba nu-ți mai place?
Calimero
Pe textul:
„Enoriaș contrariat" de Ruse Ion
Că n-are ce să-i mai învie.
Sorin Olariu
De-o depăși situația mortală
Și-o învia - precis nu se mai scoală.
Calimero
Pe textul:
„Enoriaș contrariat" de Ruse Ion
Săraci, sub soarele încins,
Toți egiptenii, cu tumult,
Abia acuma s-au aprins.
Calimero
Pe textul:
„După democratizarea Egiptului, va urma marea privatizare" de Gârda Petru Ioan
Nu mai fumez, nu beau nimic,
Doar la ocazii - câte-o Fanta,
Iar când mă sun\' acas\' amanta,
Îi zic că a răcit ăl mic.
Calimero
Ioane, ești în formă. Ai golit to sertarul, sau mai ai?
Pe textul:
„Lovit de criză " de Ion Diviza
Dacă asta e soluția (o am în vedere de la bâlbâilaă), atunci ghicitoarea e trasă rău de păr.
Calimero,
O minte neluminată
Pe textul:
„Ba e, ba nu e" de Ghejan Andrei
- Mă masturbez conjunctural,
Cu drag arunc recipientul,
De-mi dați ceva mai... natural.
Calimero
Pe textul:
„Consult medical la o doctoriță mortală" de Sorin Olariu
Un exemplu: de ce să ne așteptăm să-l saluți când îți calcă terenul cultivat?
Altul: o fi muștarul legumă (o fi?), dar când îl cari la butic, cu remorca, și te orbește farul (lanțul nu e puțin cam lung? butic, remorcă, far), e pastă la borcan. Ca bulionul. Mai e bulionul legumă?
\"Montarea ușii\" explică, și iar explică, și tot explică, tot așa, o situație crispată.
Citeam, aici, pe Agonia...
Când am ajuns la Gârda,
Mi-am zis, flegmatic, scăfârlia
Și-a meritat osânda.
Calimero
Pe textul:
„Din pățaniile unor colerici" de Gârda Petru Ioan
N-o să-mi cunosc eu, jumătatea,
Oricât vom fi pe-acest Pământ,
Voi folosi eternitatea...
Avem, alăturea, mormânt.
Calimero
Pe textul:
„Revista Epigrama 55" de Laurentiu Ghita
Articolul are mari carențe: nu se înțelege, și nu se înțelege pentru că autorul nu spune, ce nu se face de către factorii locali (ei sunt singura țintă identificabilă a articolului, ceea ce îl face \"politic\") în materie de Brâncuși? Ce piedici pun? Unde i-au ascuns operele (aici glumesc). De ce sunt pitici? Poate că ei chiar sunt pitici, dar să vedem ce nu fac, sau ce fac prost de sunt așa pitici?
Din moment ce zarurile sunt aruncate (publicat în presă), rien vas plus, rămâne să ne lămurim măcar aici: ce era de făcut și nu s-a făcut? Că dacă e numai campanie de înlocuire a factorilor locali, pe majoritatea, ca ne-localnici, cauza asta ne lasă reci.
Mă tem că urmarea bate tot în locurile alea râvnite, cu lefuri și lipsă de grijă pentru Brâncuși. Sau de grijă pentru scriitori. Sau cu promovarea lor pe ochi frumoși. Oare o mai fi vreun municipiu în situația asta cu totul și cu totul excepțională? (glumesc)
Pe textul:
„Jugul culturii" de Andrei Novac
RecomandatComuna Junghiul de sus
Vineri 13 martie a.c.
Azi am primit o circulară de la Ministerul Sănătății. Nu știu la ce ne trebuie nouă circulară, că lemnele pentru fireplace le cumpărăm de la stația OMV. Toate vilele au centrală pe gaze. Cică ar fi pericol de epizootie, cu doi de o - cred că e corect cum au scris, măcar la asta s-or fi pricepând, acolo, la minister. Nici n-am avut timp să verific în Wikipedia, am atâtea pe cap: văduva lui Nelu Șaptesticle, Clementina de la răscrucea cu DN13B, bașca nevată-mea și circulara asta.
Că, să controlăm toate fântânile. Din lac în puț! Toți sătenii beau apă îmbuteliată, de la chioșc. La oricare din cele 15 bufete din sat, dacă ceri apă, te dau afară. Noi bem numai băuturi cu originea controlată: Finlandia, Bergenbier, Muscatel, Zaibăr. Doamne, chiar e nevoie de miniștri? În a câta zi i-ai făcut?
Că, să dăm cu var. Povestea asta e cu cântec. Mi-a sărit lumea în cap. Băi, Stănică, tu ești prost, sau te faci? Cum o să prindă varul pe gardurile noastre date cu vopsea-email? Că, să dăm cu creolină prin latrine. Aici i-am păcălit. Madame Jeanette, întoarsă de la Paris după cce a moștenit doi grenadiri și un pilot de Concorde, m-a susținut: a zis că pentru ea crinolina e culmea eleganței. Probabil că butoaiele conțineau substanță contrafăcută: nici vorbă să miroasă a crin. Le pute rău acum în toată vila, nu numai în baie. Tot agentul sanitar e de vină?
Că, să controlez că toată lumea se spală pe mâini. Am cerut sprijinul primarului: mi-a spus că tot consiliul comunal se spală pe mâini. Dar, vorba lui: dacă ne spălăm toți pe mâini, unde naiba va ajunge satul nostru? Precis că nu în Europa. Cine va răspunde pentru întârzierea de trei ani la introducerea fibrei optice? Cine?
Astea ar mai fi fost cum v-am spus. Dar urmau măsurile profilactice efective privind epizootiile la câini și la găini. Credeam că n-au nicio legătură unele cu altele. Au avut!
Că epizootiile astea ar veni pe cale aeriană. Cam ca bombardamentele alea americane, la Ploiești, în care și-a pierdut ochiul Gicu chioru’, într-o sârmă de armătură, când răscolea printre dărâmături. Epizootiile ar veni deci cu gâștele și rațele sălbatice. Am scos toți sătenii la marginile satului: pe o latură PDL-iștii, pe alta PSD-iștii, iar la iaz, că acolo trag gâștele, traseiștii și vânătorii. Vor sta acolo oricât va fi nevoie. Au încins grătarele. Perdeaua de fum e cea mai bună apărare când inamicul te atacă din aer - le-a zis Grigore a lu’Fanache. O fi știind el ce știe - a făcut armata la manutanță, la Mig-uri. Partea proastă e că nimeni nu ară, nimeni nu seamănă - ard toți gazul la butelii și visează să frigă vreo gâsculiță.
Circulara spune clar: vor fi prinse și pârlite toate orătăniile de prin ogrăzi. Ãștia de la Ministerul Sănătății chiar ne cred țărani? De zece ani, nimeni nu mai crește păsări în satul nostru. Porcii vor fi asomați! Nici porci nu mai avem, pe ultimii doi i-au ridicat de la Abatorul construit cu fonduri Phare, și i-au dus direct la DNA. Să afle tot ce au în gușe. Acum abatorul funcționează ca discotecă. Cărnița ne-o procurăm tot de la chioșc. Sau din surse sigure, de la oraș. Eu, cum spuneam, când vreau cărniță fragedă, dau fuga la Clementina.
Am raportat la Minister îndeplinirea tuturor măsurilor profilactice. Dar nu m-am putut abține să le spun că sunt cu toții niște incompetenți. În final am propus înființarea Ministerului de igienă. Ei, acolo, la Sănătate, după cum arată și circulara, văd numai boli peste tot. Dacă s-ar face un astfel de minister, care să nu mai permită oricărei gâște să vină din străinătate neșamponată și nespălată pe cioc, atunci orice boală ar fi o boală curată.
Agent sanitar principal, satul Junghiul de sus
Stănică Stegaru
Pe textul:
„Reforma în sănătate" de milos petru
Poanta ar fi fost mai bună dacă ar fi creat un contrast. O circulație în dublu sens. Așa cum e construită, medicii pleacă în lume, acolo pleacă și bolnavii (Viena e parte din \"lume\"). Nimic surprinzător.
I-ar mai trebui și niște virgule, de...
Concluzie: ca și precedenta cocoțată agramat pe pagina principală (\"Nu-i mai loc în cimitire\"), și această epigramă mai trebuie lucrată pe nicovala din Atelier.
Calimero
Pe textul:
„Reforma în sănătate" de milos petru
Spun de la început că nu m-a preocupat decât în calitate de uitlizator teoria în domeniul epigramatic. Te rog să consideri ca atare comentariile de mai jos.
Textul tău îmi aduce aminte de QBE (Query by Example), modalitate de a dialoga (selecta, insera, șterge) cu bazele de date, modalitate folosită în sisteme mai vechi, în general nerelaționate (DBASE, MS Access). N-am înțeles de ce se numea așa, dar am aplicat-o. Funcționa.
La fel și la tine. Mergi pe exemple de \"cum NU trebuie să fie poanta\" (cum bine spui, doar ultimul EXEMPLU e reușit, e la \"așa DA\"). Nu e rău. Cine vrea și vrea să învețe, învață foarte bine din greșelile altora.
Dar,
Ce propui nu e deloc o structurare (pe categorii de poante). Deși spui că nu vrei să abordezi o structurare pe \"catrene (cu pretenția de a fi epigrame) fără poantă, epigrame cu poantă slabă, voalată, epigrame cu poantă bună, foarte bună, sclipitoare\", practic te ocupi (doar) de cele cu poantă slabă. Nici vorbă de criteriul anunțat \"clasificare după modul în care este structurată și gândită poanta\". Îl anunți, dar nu-l aplici. O categorie e \"poanta îndemn\"? Foarte bine aș putea spune și eu: poanta-plângere, poanta-mirare, poanta-tiflă, etc.
\"Poanta prelungită\" nu poate fi o categorie: e o carență pe care o poți întâlni în orice epigramă, chiar în \"Poanta-joc de cuvinte\".
La limită, textul tău ar trece dacă ai da și exemple de poante reușite, în \"categoriile\" propuse de tine.
Dar, și mai bine, cred eu că ar trebui să mergi pe categoriile de epigrame deja parafate de alții, amendându-le dacă vei considera necesar, și dând exemple (QBE) și pe o parte (bună) și pe cealaltă (rea).
Calimero
Pe textul:
„Câte ceva despre poantă, în epigramă (I)" de nicolae bunduri
Tot guvernul e de vină:
Constatăm că nici o lipsă
Nu mai e, de-acum, deplină.
Calimero
Pe textul:
„După eclipsa de soare" de Laurentiu Ghita

