Poezie
Portret pe frunze de arțar în flăcări
1 min lectură·
Mediu
Te zugrăvesc, doamnă,
Privind la inorogi cu ochi de fiară,
Cu-o mână seceră, cu-o mână seară,
Și-n ochi turcoaz închis în alabastru.
Ca un sihastru
Ridic la cer altarele preasfinte,
Dar nici o rugă nu îmi vine-n minte
Și-atunci în pumni cuprind lăstari de brumă
Și-n ziua cea din urmă,
Cu pași arzând îmi caut mântuire
Și între arțari las lumii moștenire
Portretul tău pe frunzele în flăcări.
Leiden, 3 martie 2004
056.050
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Laurentiu Nicolae
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 72
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Laurentiu Nicolae. “Portret pe frunze de arțar în flăcări.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laurentiu-nicolae/poezie/65475/portret-pe-frunze-de-artar-in-flacariComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Îmi place textul tău, are o anume melancolie care mă trimite cu gândul la toamnă. Mă înșel?
0
KL
o poezie cu rima placuta
0
Nu te inseli, Monica. M-au \"prins\" cateva fotografii pe care le-am facut toamna trecuta, si asta a iesit :) Ca sa fiu sincer, am scris poezia ca pe un pretext la titlu :)
0
Sunt o femeie de toamnă, poate de-asta am simțit textul :)
0
un portret in care culoarea artarului se suprapune peste turcoazul ochilor, amplificand contrastul.
rugaciune poetica care sugereaza o atingere a erosului cufundat in suferinta si melancolie.
o golire de sens, o spaima de ceea ce intuieste ca se afla dincolo
o invazie a toamnei personificate
placut
rugaciune poetica care sugereaza o atingere a erosului cufundat in suferinta si melancolie.
o golire de sens, o spaima de ceea ce intuieste ca se afla dincolo
o invazie a toamnei personificate
placut
0
