Poezie
Meditație (II)
1 min lectură·
Mediu
Mi-e sufletul pală de vânt printre raze de lună,
Lacrimă de înger căzând într-o mare-n furtună,
Vârtej sfâșiat de îndoieli și întrebări nerostite…
Mi-e sufletul fulger zburând peste stânci neclintite.
Mi-e sufletul pară de foc mistuind tot ce-atinge,
Biet orb deschizând ochii mari ca să vadă cum ninge,
O piatră ieșită din râu, prinzând iar rădăcină…
Mi-e sufletul gând îndreptat către alba lumină.
Mi-e sufletul tei înflorit într-o toamnă târzie,
Candelă aprinsă-n pridvor arzând pentru vecie,
O privighetoare cântând într-o veștedă luncă…
Mi-e sufletul ploaie și jar și furtună și stâncă.
Constanța, 1 ianuarie 2000
012.958
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Laurentiu Nicolae
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Laurentiu Nicolae. “Meditație (II).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laurentiu-nicolae/poezie/28846/meditatie-iiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LOLOLaurențiu Orășanu✓Mi-a placut. Admir felul in care reusesti sa incarci cu metafore, imagini fiecare vers. Poezia clasica nu moare asa usor, intotdeauna mai e ceva de spus. Furnizezi un bun argument.
0