Laurentiu Ghita

D-le Rodean, evident, epigrama mea se adresa în glumă, celui \"infestat\", indiferent cine ar fi el. Cât despre spălatul \"pe minte\":

Prin lume cum ades cutreier,
Constat cu mintea încă clară:
Atâția văd, spălați pe creier,
Că o prefer așa, murdară.

Tine-ti capul, zau, pe umeri,
Caci, fi sigur ca gresesti,
Daca vrei, poti sa le numeri,
Tu le scrii, tu le citesti.

Microbul tău e trainic și peren
Și mă feresc de el precum îți spun:
De-ndată ce citesc al tău catren,
Mă spăl pe ochi cu apă și săpun.

Si, ca sa vedeti cum e cu antologia;

Zece mici epigramiști
Se certau la un cenaclu.
Cum, pe unul l-au dat dracu’,
Mai sunt nouă, foarte triști.

Au pus un volum la copt,
Dar, pe unul, cum l-au prins
C-a greșit, cam dinadins,
L-au zvârlit, și mai sunt opt.

Au trecut toți opt la fapte,
Și s-au pus pe duelat,
Dar cum unul s-a speriat,
Iată, au rămas doar șapte.

Șapte mutre fioroase,
Se-nțepau cumplit in rime,
Unul, ne-nvățat cu crime,
A cedat, și mai sunt șase.

Cei rămași s-au prins în clinci,
Și, de-atâta-nghesuială,
Unul, dintr-o sucursală,
A fugit, și mai sunt cinci.

Cinci auto-ziși “artiști”
In catrene s-au lovit.
Unul a cazut, rănit,
Lăsând patru catreniști.

Toți cei patru corifei,
Care-n sală au rămas,
S-au mai duelat un ceas,
Până-au mai rămas doar trei.

Din cei trei, unul, poet,
Mai timid nițel din fire,
A greșit la o citire,
Și-a rămas doar un duet.


Din epigramiștii doi,
Unul s-a-ncurcat cu iambii,
Astfel, din poeții, ambii,
Unul râde către noi.

Ultimul epigramist
În pofida tuturor,
S-a schimbat in editor,
Și , de-atunci,…..
Nu mai insist!

Voi fi prezent si abia astept sa ne vedem!
Asta, ca sa fie de bun augur pentru marea Antologie.

La multi ani si din partea mea!
Exista site-uri care au o rubricuta gen:\" azi s-au nascut:..\" \" azi au murit:...\". Ar fi buna si la noi, pentru ca nu te uiti mereu in biografia fiecaruia, ca sa stii si, e pacat...!

Intr-adevar, n-am cum sa tac,
Dar faptul ce nu-l pot ascunde,
E intrebarea: \"Ce ma fac,
De,... Doamne iarta, imi raspunde?\"

Intr-adevar, n-am cum sa tac,
Dar faptul ce nu-l pot ascunde,
E intrebarea: \"Ce ma fac,
Da, Doamne iarta, imi raspunde?\"

Crestinismul nu are nici o legatura cu evolutia speciilor. Numai in Romania isi permite a se substitui stiintei, strecurandu-se in programa scolara.

Iata si parerea mea:
Epigrama asta fuse
Cea mai buna a lui Ruse,
Dati-i domnilor, o stea!

Hei, man, ce clona??
N-are nici in clin nici in maneca cu epigrama ta.
Si ideea e cu totul alta.

Ziceau nuntasii cartitori
Cu patima imensa:
E asta dar de nunta, ori
E-un fel de recompensa?

Cocoșul ăsta face fițe,
Dar noi ne știm grădina noastră,
Să-i aruncăm niște bobițe,
Și, înre ele, una-albastră.

Eu am puteri nemăsurate,
Că doar de-aceea-s Dumnezeu,
Dar ce mă rogi tu nu se poate,
Cu Fiscul nu mă pun nici eu.

Are mandruta mijlocel,
E ca si trasa prin inel,
Si badea-al ei e tot la fel,
La el e tras inelu-n el.

As vrea si eu coroane,-o suta,
Dar o problema nu-mi da pace,
Nu ma decid la ce valuta,
Coroane cehe sau slovace.

Aceeasi rugaminte doream sa o adresez si eu, Ioane. Numai n-o pune pe asta.
Daca nu reusesti la Sorin, trimite-mi mie , pe : laurentiu_ghita@yahoo.co.uk

Despre funcționari, măi dragă,
Am o vorbă potrivită,
Vom ajunge să dăm șpagă
Doar ca să primească mită

Era un banc, mai deocheat, să încerc să-l versific:

Un moș vorbea cu unul dintre țânci
Și-i răspundea, făcând un pic niznai:
Tu zici că, mpreuna avem cinci?
Păi, tu, băiete, numai unul ai?

Multumim de (re)vizitare.

O chestie destul de nouă,
O tot aud, ca un ecou,
De la găină iei un ou,
De la cocoș iei numai două.