de câtă tandrețe

Despre ambele tale poeme, acesta si cel intitulat Trei, am sa scriu aici, intr-un singur comentariu motivat de faptul ca am reusit sa identiifc o preocupare fata de acelasi subiect, singuratatea. Decorul realizat pentru aceasta tema difera, desi singuratatea are si pastreaza aceasta legatura cu sentimentul iubirii si cu cel al fricii. Ma gandeam sa identific o ierarhizare, care dintre aceste stari/sentimente predomina si cred ca ar fi cam asa: predomina iubirea (chiar daca e aparent absenta si in realitate e vorba de dorinta prezentei) si doua umbre (sa facem un exercitiu de imaginatia, umbra din fata e singuratatea, din spate, ascunsa, e frica). Frica pare sa se traduca distinct, aici prin insusi termenul de frica si cred ca si prin utilizarea lui Iuda, asa cum in poezia Trei el se regaseste prin asa zisa necesitate a punctului al treilea si constatarea ca e imposibil de gasit, oricat ar fi cautat.
Stilistic - imi place ca poeziile sunt curate, aerate, nu sufoca nici prin imagini obositoare sau fortate, nici prin luari de pozitie agresive sau prea pasive. Agreez idee ca poezia pare sa fie un fragemnt dintr-un dialog, o sectiune random intr-o conversatie casual cu un prieten.
Sau oricum asta e impresia produsa de poeziile tale.