Sari la conținutul principal
Poezie.ro

Urechea lui van Gogh

Îl cunoșteam de mulți ani. Nu înțelegea că trebuie să-și învăluie în aparențe inadaptarea, să și-o facă suportabilă. Poate nu era în stare, sau orgoliul îl împiedica să se instaleze într-o poziție

@laurentiu-belizanLBLaurențiu Belizan
0
0

un mag de la răsărit - fragment 2

I-am spus de interviul pe care îl văzusem cu o seară în urmă. Întrebat fiind ce l-a impresionat cel mai mult cât a fost președinte, Havel a răspuns că a rămas surprins să constate că în relațiile

@laurentiu-belizanLBLaurențiu Belizan
0
0

un mag de la răsărit - fragment

Sigur că artiștii sunt schizofrenici, trăsniți, cum ar putea să transceandă altfel? Unde aș putea găsi un Mozart, căruia să-i fiu un biet Salieri? Îmi spune că îi place Vargas Llosa și îmi

@laurentiu-belizanLBLaurențiu Belizan
0
0

M de la mag

- Sigur, cel mai bine pentru el ar fi să capete o bursă în străinătate, să audieze cursuri, să aibă acces la cărțile pe care nu le-a găsit în țară. - Sigur? Am pufnit. Vedeam cum se crispează și am

@laurentiu-belizanLBLaurențiu Belizan
0
0

anatomia unei imagini

- e foarte curat și limpede discursul poetic - nu știu cum s-ar percepe fără tablou în față. - are viață în sine. dacă ar fi o pânză goală înainte, ar zidi-o poemul. exact la o astfel de imagine

@laurentiu-belizanLBLaurențiu Belizan
0
0

Gust de septembrie

Noaptea devenise o apă ce intra pe sub uși iar mesele se legănau ca niște gondole. Se apropia ora închiderii. Discuția lâncezea și Jean propuse să mergem la “Café latin”, un bar non-stop. A trebuit,

@laurentiu-belizanLBLaurențiu Belizan
0
2

Un mag de la răsărit

- Dar cum este posibil să aibă atâta succes? Zâmbind, M. urmărea toată scena în tăcere. Cristi continuă: - Cum puteți voi măsura succesul lui? - Te-am rugat să renunți atunci când vii la mine, de

@laurentiu-belizanLBLaurențiu Belizan
0
0

Un mag de la răsărit

L-am reîntâlnit după cîteva luni. Știam că miopia îl ajuta să-și trieze cunoscuții. Dacă i se reproșa că nu l-a văzut pe unul sau pe altul, ducea mâna la ochelarii cu ramă groasă și ridica din umeri

@laurentiu-belizanLBLaurențiu Belizan
0
0

Anxietate

Capul îi vâjâie, gândurile i se învălmășesc, mii de ace îi înțeapă corpul.O stare de neliniște îl inundă pe măsură ce se apropie. Neonul clipește, cufundând holul, când și când, în

@laurentiu-belizanLBLaurențiu Belizan
0
2

Un mag de la răsărit

Îl cunosc de mulți ani.Cred că nu s-a gândit niciodată că mi-a stârnit un deosebit interes, poate interesul pentru cei care sunt atât de diferiți de noi, ceilalți.El nu înțelege că trebuie să-ți

@laurentiu-belizanLBLaurențiu Belizan
0
0
Toate cele 10 texte în proză sunt incarcate