Poezie
crisalida lui pro(c)ust
1 min lectură·
Mediu
îmi amintesc de la un timp fiecare om pe care l-am cunoscut
nu văd chipuri
doar trupurile contorsionate
ca niște frunze uscate care ard toamna la marginea unui drum
ai zice că tocmai capetele n-au încăput în cadru
poate ghilotina le-a tăiat frunțile
sau memoria mea procustiană
mucenicește la gustul și mărimea
fiecărei firimituri de madlenă
001.765
0
