Poezie
epifanie
1 min lectură·
Mediu
te iubesc așa cum își iubește un deținut păianjenul
strivesc zilele le pun într-un colț al ferestrei
aștept să văd cum le mănânci
noaptea ies din tine fire lungi rezistente
ca niște gratii
umbra-mi ademenită
capul stă să-ntoarcă
trebuie să fii tare!
moneda lui charon te arde în palmă
mi-ar plăcea să sculptez piese de șah din gheață
am juca până tabla s-ar umple de apă
luntrașul ne-ar urca la prora
orașele noastre au luat de-abia acum foc
nero are alzheimer a uitat tot
nu mai știe nici măcar să se bucure
am rămas aproape singuri
i-au făcut o tomografie
în cap a rămas atât loc
încât ar putea intra lumea toată
acum știu!
ar trebui să-ți dau mai mult decât inima și ficatul
ca să-i fac loc lui dumnezeu
002.669
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Laurențiu Belizan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 130
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Laurențiu Belizan. “epifanie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laurentiu-belizan/poezie/13991813/epifanieComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
