Poezie
cromatica înveșnicirii
1 min lectură·
Mediu
prins între riduri – un rictus al pielii
între cearcăne ca într-un nod de cale ferată când se schimbă macazul
se gândește la nenumăratele lumi
dacă nu va alege
totul este posibil
printr-o scindare a eului
fiecare viață va merita trăită
cineva îi va arăta cum timpul suspendat
se usucă între aripile șoarecelui
iubirea devine un aspirator de beznă
cum realitatea ne face să devenim ce nu vrem
iar traficanții de mărunțișuri găsesc întotdeauna ieșirea din labirint
oricum ai lua-o
clipa asta pare un cuțit într-un malaxor
este o sumă a ficțiunilor celorlalți
și vei fi surprins cât de tare te vor durea gambele retezate
în orice formulă a paradisului care te va găsi vrednic să te mistuie
când era copil picta
strivind culori mânat de cruzimea inocenței
toți vedeau fluturi în jumătățile de planșă
acum aceiași ochi zăresc fantasme ce stau să erupă
din osatura lor delicată vor recolta celule stem
pentru frumoasa lui nedesăvârșire
002.264
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Laurențiu Belizan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 156
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Laurențiu Belizan. “cromatica înveșnicirii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laurentiu-belizan/poezie/13960505/cromatica-invesniciriiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.