Poezie
magnoliata
1 min lectură·
Mediu
uneori nu reușesc să-ți așez cordelina mai aproape de mâini
stau bine ancorat în stânca asta
iar dorul de tine este o plasă în care mă pot arunca oricând
unghiile tale zgârie crevasa lăsând urme de sidef
și începe un vis cu noi privind în gol
pe un pod cu o apă ca un zid de piatră
undeva înlăuntru o umbră ne amestecă adn-ul
tu te întinzi să o atingi
te balansezi ca un pendul măsurând globulele roșii
icre picurând zar în timpane
cum ar fi dacă în ultima clipă
despicându-ne carnea murind
mâinile vracilor să ne salveze în chip de copil?
oare nu cumva trăim un caz a la benjamin button?
iar tinerețea este o meduză psihedelică
fluturându-și anii ca pe niște tentacule?
001.796
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Laurențiu Belizan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 124
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Laurențiu Belizan. “magnoliata.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laurentiu-belizan/poezie/13910035/magnoliataComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
