Poezie
Onorariul din Noiembrie
1 min lectură·
Mediu
Am vrut să mor,
Absurd,
Înconjurat doar de nevoi,
Precum orice muritor.
Dar simt că voi sfârși
Răstignit de-orgoliul tau,
Mare, precum drapelul singurătății tale,
Neliniștit și incolor.
În fond,
Viața mea se poate rezuma
Pe scurt,
La scaunele din jurul mesei,
În plus sau în minus,
Și la câte lovituri
Se șoptesc pe dedesubt.
Nu-i nimic aici
De neclintit.
Poate numai pietrele
Pe care le-am înghițit,
Pregătindu-mă să treacă
Apele privirii tale
Peste mine.
Să rămân aici, încremenit,
Sufocat și liniștit.
00836
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Laurențiu Andrei Dobre. “Onorariul din Noiembrie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laurentiu-andrei-dobre/poezie/14124406/onorariul-din-noiembrieComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
