Poezie
GRADINILE MINTII
1 min lectură·
Mediu
In ungherele mintii
Astept ca-ntr-o gradina pustie,
Ca-ntr-o gradina veche
Ce n-a mai murit.
O mie de serpi incolaciti
Cauta un gand - sa-l invenineze,
Cauta o soapta.
Un nor fara tel se destrama in ceata,
Nu stie sa minta,
E umed si ploua cu lacrimi
Prea dulci.
Mandria
E tot aici, la fel de neschimbata,
Nu pacat, nu rau si nu otrava,
Doar prezenta.
Nici cerul, nici pamantul nu ma-ndeamna,
Ci zilele-mi sunt ca niste margele
Reci si nesfarsite, sticloase.
Incolacindu-se-n matanii ma sugruma
Cand dorm si cand veghez,
Cand vreau sa fug.
002.233
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Laura Sylvia Dragomir. “GRADINILE MINTII.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laura-sylvia-dragomir/poezie/2370/gradinile-mintiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.