Poezie
rămășițe de Van Gogh
1 min lectură·
Mediu
eu nu am vrut să te ucid
Gauguin
credeam ca-i să mă vezi
era un strigăt de nevoi
ușor mă duc
spre casa galbenă
în fașă
mă întorc la rădăcini
ascunse adânc în pământ
totul se uită
începutul
și părul roșu-auriu
rămas singur
între peisaje
ce scot din minți
este prea întuneric
și nu ne mai putem zări
sunt nebunatice
cred că e timpul
să vă părăsesc, Sien
tu, care nu ai fost acolo
lacrimi de plecare
nu mă lasă
să revin
dar v-am iubit
străinilor
sfârșit
002450
0