Poezie
Jocul de-a amortirea
1 min lectură·
Mediu
amurgul ranilor noastre e tot mai departe
privirile ne amortesc
se varsa rece peste nimicuri nelumesti
se leapada de noi
si ne molipsim unul de la altul
azi de tresariri labiale
pe care uitam sa le soptim mai departe
maine de alta iubire imposibila
la care mai speram ca vom ajunge
ridicandu-ne pe varfuri
putin
si inca pe atat
tu lasi musonul sa ti incurce intre degete
de ce nu ne-am bransat ilegal
la reteaua electrica a cerului
ca sa avem si noi
ca toti oamenii
constelatia noastra?
in buzele mele o indie moare
033.758
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Laura Dragomir
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Laura Dragomir. “Jocul de-a amortirea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laura-dragomir/poezie/86328/jocul-de-a-amortireaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
doamne cate greseli aveam!!asta imi trebuie daca pun textele in graba:)
Thais...si mie mi se pare ca poezia incepe cu adevarat de la muson incoace,dar asa am simtit pe moment...mai trebuie lucrata.Mersi.
Thais...si mie mi se pare ca poezia incepe cu adevarat de la muson incoace,dar asa am simtit pe moment...mai trebuie lucrata.Mersi.
0
\"in buzele mele o indie moare\"
nu am putut sa merg mai departe fara sa evidentiez
acest ultim vers
mi-a placut...
nu am putut sa merg mai departe fara sa evidentiez
acest ultim vers
mi-a placut...
0

\"ridicandu-ne pe varfuri..................\"
n-am dreptul sa-ti rup poemul in doua, dar tare-mi vine s-o fac.;)