Alergăm cu sufletul în dinți
după aceleași vise sterile
de o seducție aparte
dimineața ne regăsim
învinși
pentru a câta oară
în vieți de împrumut
cu fericiri de împrumut
petrecute cu numele
Nu îmi amintesc care era numele tău
doar reflecția din oglindă o mai țin minte
ceva străin mă privea de dincolo de tăcere
oameni de sticlă se zdrobeau la unison de marginea falezei
în
Călăul viselor mi-a închis pleoapele ruginite
peste zâmbetul uitat în lumina umbrelor
mereu static,
fixând același decor agățat în vitrină
papușa de argint
abandonată în praf
i-au cusut
KC