Poezie

Săruturi moi - cireșe coapte

1 min lectură·25 noiembrie 2009

Mediu

Aștepți ca cineva să-ți zică,

Dar, uite, alții te întreabă.

Și dacă nu ești tare-n grabă,

Dacă-i moșneag, ori dacă-i babă,

Nu prea te dai la ei cu treabă,

Dar de-i vreo fată frumușică,

Și inima ți se ridică,

Și dispoziția îți zboară,

Și gust de vorbă parcă ai...

Și știi că ai ceva să dai.

E-he, pe-atunci nici nu știai

Ce o să fie-n luna mai?

Iar tu mă așteptai spre seară

Și-apoi încet mă sărutai.

Iar buzele-mi te atingeau

Cu-o șoaptă caldă la ureche...

Cădeau spre sâni, poveste veche.

Și unde? La așa pereche

Puteai să stai să nu te-mbete

Și care intrigant ziceau

Acești doi sâni \"mai vreau, mai vreau\"?

* * *

Ia, ce nebuni pe-atunci eram...

Puteam să stăm și-ntreaga noapte,

Vorbindu-ne încet, în șoapte...

Săruturi moi - cireșe coapte,

Care le vreai și mai departe.

Le culegeam, le savuram...

...Până la somn târziu mergeam.

001.499

Kliushin Oleg. “Săruturi moi - cireșe coapte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/kliushin-oleg/poezie/13916416/saruturi-moi-cirese-coapte

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.