Poezie

Metamorfoze

1 min lectură·16 noiembrie 2009

Mediu

Mi-au rămas trăsături încă din copilărie.

Însă-n fiecare zi altul sunt și nu mă știe

Și nu mă cunoaște nici prietenul cel bun,

Fiindcă-s altul și el altu-i și nu știe ce îi spun.

Fiindcă-i spuneam clar cândva și el nu mă-nțelegea,

Iar de-oi spune încâlcite, să-nțeleagă m-aș mira.

Dar măcar bine că-i plac ale-acestor rime mersuri

Și le-ascultă și le vede ca mozaice de versuri.

Uneori și eu îmi zic \"Măi, da\' tare te-ai schimbat -

Aici la oraș ești altul, față de acel din sat.\"

Însă când mă uit la mine - ochi, urechi și gură, nas, -

Tot îmi pare uneori, cum am fost așa-m rămas.

O.K.

21 martie 2009

001.515

Kliushin Oleg. “Metamorfoze.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/kliushin-oleg/poezie/13915086/metamorfoze

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.