S-au adunat în livadă,
Găsindu-și fiecare
Un loc între ierburi
(lângă fructe necoapte
scuturate de vânt sau
învinse de lăcomia omizilor).
Dincolo de livadă,
Marea și delfinii ei curioși,
Sărind din
Stive uriașe de lemn...
S-au gândit
Că ar fi timpul pentru
Noul Babel.
Tăcerea resemnată
A păsărilor pădurii,
A lupilor, lichenilor
Clopoțeilor răsfirați
Prin luminișuri,
A liliecilor mai tot
Ce rămâne după
Ce termină de citit
O carte pe ascuns?
Amănunte:
Cum se scutură mălinii
De solzii mugurilor
Și de insecte adormite,
Cum se opresc pe scoarță
Pentru o vreme
Până le spală
Toate
KF