Poezie
Aleea nemuririi
1 min lectură·
Mediu
Câteodată se-aude un geamăt subit
porumbelul se lovește de geam.
E-o primavară rece
Cu sunet de mare tam-tam.
Stăteam de vorba cu un pelican
ce-și face siesta la mine acasă
și rece-i afară.
E negru, e viscol e mare tam-tam.
Dincolo, în întuneric
un bob de strugure vrea să atingă
buzele mele moi și suave
și speră că este mare tam-tam.
Acum zboară spre calea lactee
și se-nvârte ușor neîncetat,
și vrea să revină din negura lumii
ușor, fără mare tam-tam.
002.066
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Karmen Andreea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 81
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Karmen Andreea. “Aleea nemuririi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/karmen-andreea/poezie/13933784/aleea-nemuririiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.