Poezie
Să-mi spui măcar adio
1 min lectură·
Mediu
Se scurge timpu-n picături de fum,
Fug orele, și-n goana lor nebună
Îmi pare un veac de când aștept să suni
Și telefonul strâns îl țin, în pumn,
Nu sună!
Se-adună clipele și-ajung la rând
Să-mi împletească-n gând o amintire,
De-atâtea ori am așteptat să suni,
Cu ochii plânși, cu suflet lud,
Uitând de mine!
De câte ori mai trebuie să pierd,
Ca inima-mi zurlie să-nțeleagă,
Și să-mi stârpească clar din conștient
Himere, spulberate-n evident.
Nu-ți pasă!
Și ce-aș putea să fac să te separ,
Când tu ești încrustat adânc în mine.
Cu fiecare suflu jalnic eu tresar,
Crezând că vii. Apoi aud un glas:
"Nu vine!"
Se sfarmă timpul mut și se topește gândul,
Nici n-am simțit când s-a crăpat de ziuă,
Mă-ntunec, strig, rog cerul și pământul
Să-mi spui măcar un " Rămas bun",
Adio!
001.042
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Karla Ciucă
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 137
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Karla Ciucă. “Să-mi spui măcar adio.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/karla-ciuca/poezie/14011386/sa-mi-spui-macar-adioComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.