Poezie

Îmi spui să tac

1 min lectură·20 mai 2012

Mediu

Ai vrea să tac de vei pleca,

Să-mi țin reproșurile-n frâie?

Să mă abțin, când sufletu-mi ar vrea

Atâtea lucruri să-ti mai spuie.

Nimic să spun, in clipa aceea?

Să nu-mi auzi regretele bătrâne,

Să-mi fie gura mută, mintea grea,

Ca să nu simți durerea

Ce-n glas o să-mi răsune?

Vrei să pretinzi că n-aș fi fost

Prin gândul tău, nici in secunde,

Și anii scurși sunt fără rost,

Urzind doar amintiri plăpânde?

Să tac, îmi spui,

Când te privesc plecând.

Să sting lumina-n ochii-mi reci și goi?

Tu ai plecat întâi

Și m-ai lăsat murind,

Călcând adânc pe-un suflet surd

Cu pași copleșitori, opaci.

E prea târziu acum să nu vrei să m-auzi!

Privește înapoi, de ai curaj...

Și taci!

001.090

Karla Ciucă. “Îmi spui să tac.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/karla-ciuca/poezie/14007721/imi-spui-sa-tac

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.