Poezie
Toamnă
1 min lectură·
Mediu
Cad frunze ruginite pe covor
Și crengi uscate îmi astupă calea.
Stau zgribulită și mă trec fiori.
Aud cum țipă cucuveaua.
Deșertăciunea glasului m-apasă
Și pleoapele-mi sunt grele, ca de plumb.
Fantasme stranii își aruncă plasa,
Mă cert cu gândul, nu pot să le-alung.
Umbre-mi dansează hora la fereastră
Și-mi vine un chef grozav de dans morbid.
Și râd, nebună. Chiar nu-mi pasă!
Mi-e sufletul uscat, crăpat, de lut.
Văd frunzele cum cad, plutind voios.
Uscate crengi mă țintuiesc pe jos.
Și cucuveaua cântă-ncontinuare.
Zâmbesc cu resemnare...
Ce frumos!
Și-mi amorțește trupul în uitare.
001.148
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Karla Ciucă
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Karla Ciucă. “Toamnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/karla-ciuca/poezie/13990333/toamnaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.