Poezie
Potop
1 min lectură·
Mediu
Veneau bizonii, veneau cu vântul...
Copita le arde albastră, absent,
E soare pe colțuri, in centru ciment
Și sus, tot mai sus, un soare dement
Și soarele: o baltă sculptată
cu apă de piatră.
Mi-e frică de umbre ca haina de nud
Mi-e frică!
Galop printre trupuri născând...
Veneau bizonii, veneau cu vântul,
Dar acum vântul nu mai vine.
Arunc pietre în baltă să fie lumină
Dar bizonii nu mai vin,
deocamdată...
002924
0
