Ai fost...
Ai fost ce-am iubit mai mult:
Ai fost lumină de lună
Ai fost înger pe pământ,
Ai fost pansament pe rană.
Ai fost...
Ai fost de o frumusețe rară:
Trup curat cu forme
Rădăcini de pomi bătrâni ies din negrul lor pământ,
Și se-ncolăcesc frenetic peste pietre de mormânt.
Peste cruci plutește bruma cu miros adânc de mir…
Plouă-ncet cu larcrimi sfinte
Pe cerul negru înstelat
Se plimbă umbre furioase,
Vântul șuieră-n înalt...
E frig de intră până-n oase.
Scoarța pomilor e groasă
Și pe ea se scurge sânge,
O străbat cărări bizare...