Poezie
Lacrimă neterminată
1 min lectură·
Mediu
Alint prima rază de soare ce naște răsăritul,
Din ceață alunecând,
Nori peste nori printre norii încă amorțiți de noaptea fugară,
Zâmbet prelins peste oceanul adormit,
Ascund o lacrimă de fericire sublimată în prea puținul rai al existenței,
Pată de senin pe necăjit cerul încă blândei toamne.
Pe buza crăpată de sete, de setea de miracol,
departe de dorință și totuși aproape,
Atingere de înger.
Lacrimă neterminată, abruptă ca primul sărut uitat de amintire,
Planuri peste planuri printre planurile oamenilor amorțiți de iluzia fugară,
Vieți adormite, petrecute în ritm de bătăi de inimă prea puțin trezite.
Pe sub vălul privirii interioare, dragoste ascunsă de valul speranței,
Zâmbet neterminat, pierdut în aminitirea primei rugăciuni,
Lacrimă de fericire răsfățată în chemare.
Terra Firma în oceanul speranței,
dincolo de prea puținul rai al existenței,
mă îndrumă spre casa ta.
002.802
0