Poezie
Să știi
2 min lectură·
Mediu
Să știi
Să știi – de când te naști - n-ai nici-un drept !
Doar datoria de a crește înțelept !
Și mulți n-o caută, și-i atât de greu
Să fii și prost, și fără Dumnezeu –
Oricât ai învăța, n-ai să ajungi
Înțelepciunea s-o aduni în pungi,
Ea este doar eterna lumilor povară,
Învaț-o să o porți, s-o faci ușoară!
Să duci în spate crucea tuturor –
Pe noi născuți, și oamenii ce mor –
Să-l vezi pe Cronos, înghițindu-și fiii,
Așa cum oamenii-și sacrifică copiii –
Să vezi crescând consumul, nu de pâine,
Ci din resursele copiilor de mâine,
Să vezi păcate neclasificate
Sanctificate de păstori de state –
Să știi că n-ai pe lume nici-un drept!
Doar datoria de a crește înțelept!
Așa cum Solomon ceru la Cel de Sus
Înțelepciune, cere-o lui Iisus!
Căci pe pământ vei întâlni, doar, goi,
Atâți Irozi ce știu doar de nevoi,
Atât de mari, și strălucind în haine,
Și-atât de goi de minte, și de taine –
Și-atâția “înțelepți” îți vor întinde
Mai mult, mai bine, mai curând, mai vinde,
Atâția vor vorbi din parul curții,
Nu-nțelepciunii de a cântări, ci burții –
Să știi că n-ai pe lume nici-un drept!
Doar datoria de a crește înțelept!
De a trăi gândind ce lași în urmă
La nenăscuta omenească turmă –
Și vei vedea: oricum, orice ai face
Binele-i mic, și răul crește-n pace,
Și vei vedea: nu-i tot să bagi în gură,
Ci să câștigi, în toate, o măsură!
Și vei vedea că și măsura ta
Oricât de mică-ar fi, tot este rea,
Și înțelept fiind, ființa-ți cere
De ale ei, căci slab ești în durere –
Și vei vedea ce grea povară are
Înțelepciunea de-a fi rob la fiecare,
Ce liberă e sluga tuturor,
Și-al Domnului, uitatul muritor –
Să știi că n-ai pe lume nici-un drept!
Doar datoria de a crește înțelept!
Așa cum Solomon ceru la Cel de Sus
Înțelepciune, cere-o lui Iisus!
16 februarie 2007
012.297
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Jianu Liviu-Florian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 329
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 50
- Actualizat
Cum sa citezi
Jianu Liviu-Florian. “Să știi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jianu-liviu-florian/poezie/232257/sa-stiiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
\"Asa cum oamenii isi mesteca copiii\"-este singurul vers care vreau sa dispara(contine si o cacofonie),deci 99,9% un poem extraordinar ,de cinci stele in care orice om ar dori sa locuiasca, suntem rari cei care apucam sa locuim o clipa acolo.Felicitari!
0
