Poezie
De ce se mai mănâncă?
2 min lectură·
Mediu
De ce se mai mănâncă?
S-a dus belșugul anilor în care
Nu existau pe lume cerșetori,
Aveau și amărâții de mâncare,
Și-un loc de muncă-n Rai, în trei culori –
De-atunci, în mult prea mica lume mare
Doar diferența crește între noi,
Nu au nimic, nu numai demâncare,
Bătrânii îmbrăcați în trei culori –
Nici că mai știu cine conduce lumea:
Albastru, roșu, sau portocaliu,
Nici Dumnezeu, bătrânii nu mai știu
În ce azil s-a internat, aiurea –
Și iată că-s bătrâni toți cerșetorii,
Și tinerii învață de la ei,
Să-ntindă mâna după căutătorii
De creier, pe o lume de idei -
Nici două slujbe, trei, nu țin de foame –
Și toți cerșim un job, că-i brut, că-i cult,
Din care să mai rupem pentru mame
Și tați, bătrâni, o masă, dar e mult –
Se mai înghesuie o lume de legume
Într-un azil, mai radem un spital,
Mai așteptăm un plan managerial,
Să facă plus profit din minus hume –
Mai legumim ceva din TVA,
S-ajungă la bătrâni miros de pâine,
Și în maternități ceva, ceva,
Din laptele falitelor de mâine –
Trăim din frimitura de servicii,
Din taxe și impozite pe fum,
Și am intra de tineri în ospicii,
Pe lumea largă, lumea de consum –
Bătrâni de tineri, fără loc de muncă -
În spate cu bătrânii ce ne par
Că-s sfinți , de-ar ști din Biblie măcar,
Ce fericiți sunt cei ce nu mănâncă –
Mâncăm, să nu fim sfinți fățarnici, doar…
012.755
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Jianu Liviu-Florian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 247
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 38
- Actualizat
Cum sa citezi
Jianu Liviu-Florian. “De ce se mai mănâncă?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jianu-liviu-florian/poezie/230369/de-ce-se-mai-manancaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
M-ai prins pe-un picior nu de plai, și nici pe-o gură de rai. Pe desupra m-ai tulburat grozav cu ceea ce ai scris. Aș găsi pe ici pe colo câte-o microgăgăuță tehnică, dar ar fi ca și cum ai spune ansmablului sculptural Pieta, că are-o zgârietură pe piedestal.
Poem apocaliptic, groaznică viziune a unui viitor deja după colțul străzii iluziilor noastre fără Dumnezeu.
Felicitări, chiar dacă cu lacrimi în ochi.
Cu drag mare, prietene și frate,