Poezie
Rugăciune pentru miei
2 min lectură·
Mediu
Rugăciune pentru miei
Ai grijă, Fecioară, prin codrii cei mari -
Din burguri înalte - de miei boschetari –
Că nu au nici staul, nu au nici păstor,
Și nici libertate destulă, când mor –
Ai grijă, Fecioară, că mieii, cuminți,
Doar caută căldură, în geruri fierbinți –
Și caută mâncare, și-n vremea din urmă
N-au loc nici pe scări, în vreun turn, în vreo turmă –
Ai grijă, Fecioară, că miei boschetari
Tot vin, și tot cer, la păstori, de Crăciun –
O muncă, și-o plată, și chiar, ochelari
Să vadă că Domnul, din cer, este bun –
Ai grijă, Fecioară, că iar vom alege
Păstori pentru cuget, și inimi, și lege –
Dar ei, boschetarii, pe lume, n-au loc
În legile noastre - i-ai Tu, sub obroc –
Ai grijă, Fecioară, de miei boschetari
Să crească, și dânșii, o țâră mai mari –
Măcar pân’la Paște, să guste și ei
Din iarba pe care se taie, tot miei –
Ai grijă, Fecioară, că bani nu mai sunt,
Nici carduri, nici bănci, pentru miei, pe pământ –
Și chiar de ai face-o minune, să fie,
Un miel boschetar, e doar pagubă, vie –
Ai grijă, Fecioară, balanța de plăți
E în deficit, cu toți mieii orfani –
Aici, Bethleemul te-alungă, doar să-ți
Tot ceară noroc, sănătate, și bani –
Ai grijă, Fecioară, azi intri-n biserici,
Și miei boschetari, vin și ei, să le dai –
Și Tu, Mama lor, cu o mână de clerici
Îi binecuvântă, măcar, cu ce n-ai –
Ai grijă, Fecioară, că mieii n-au minte,
Vin doar când li-e foame, religie nu știu –
Și nu dau vreun preț pe cântări, și cuvinte –
Căci știu, când îngheață: Cuvântul e Viu –
Ai grijă, Fecioară, de miei boschetari
Să crească, și dânșii, o țâră mai mari –
Măcar pân’la Paște, să guste și ei
Din iarba pe care se taie, tot miei –
21 noiembrie 2008
023.814
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Jianu Liviu-Florian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 320
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 42
- Actualizat
Cum sa citezi
Jianu Liviu-Florian. “Rugăciune pentru miei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jianu-liviu-florian/poezie/1811002/rugaciune-pentru-mieiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
FA
M-a uns la inima, un teanc imens de adevaruri din muntele celor ce se-ntampla intre Dumnezeu si ultima spita umila a celor ce sunt , totusi, dupa chipul si asemanarea.
Ce-o fi atat de greu de inteles pt cei care tipa a refuz imediat ce vad o poezie sintetizata in forma \"veche si-nteleapta\"?
Parerea mea e ca poezia e dor o traista pentru carat adevarurile prin lume. Iar poezia ta e o traista mai rezistenta, mai placuta la aspect, mai cuprinzatoare si mai usor de dus prin lumea care vrea sa cumpere spre-a se hrani si a da mai departe, iar nu spre a vinde.
Ce-o fi atat de greu de inteles pt cei care tipa a refuz imediat ce vad o poezie sintetizata in forma \"veche si-nteleapta\"?
Parerea mea e ca poezia e dor o traista pentru carat adevarurile prin lume. Iar poezia ta e o traista mai rezistenta, mai placuta la aspect, mai cuprinzatoare si mai usor de dus prin lumea care vrea sa cumpere spre-a se hrani si a da mai departe, iar nu spre a vinde.
0

In primul rand mi-a placut incadrarea la \"Poezii de dragoste\", fiindca oricum, aproape toate poeziile dumneavoastra, indiferent pe ce tema sunt, degaja o puternica dragoste \"fata de aproape\". Apoi, ca de obicei, se remarca foarte usor, multitudinea de probleme majore puse in fata cititorului, indemnul la meditatie. Daca mai adaugam prozodia aproape perfecta, avem mai sus, in opinia mea, un poem placut si moralizator.
Cu respect,
Un miel (nu boschetar), sau o oaie ratacita...
Cornel Rodean