Poezie
Mănăstirea Anelor
2 min lectură·
Mediu
Mănăstirea Anelor
Rătăcite printre mieii
Învățați de lupi de seamă,
Loruși să își fie beii,
Să nu ai aibă frați, și mamă –
Prețuite ca tablouri,
Aurite, argintate,
Îmbrăcate-n bibelouri,
Ele, cele-n golătate –
S-ar mai îmbrăca în iarbă,
S-ar mai încălța în scoarță,
Și-ar lăsa pe râuri barbă,
S-ar ascunde, fără față –
Tot le-mpingem înainte,
Să ne apere de toate,
Și de mila noastră, sfinte,
Stau în față, rușinate –
Stau în față și se roagă,
Fie ele cei din urmă,
Și întreaga Lume, dragă,
Fie-n Rai, Lumină-n turmă –
Și așa cum nu cuvântă,
Și așa cum se închină,
Nu e bine! Că nu cântă
Întunericul, să vină!
Nu e bine că nu-njugă,
Nu e bine că nu-nhamă
Oamenii la altă rugă,
La nedarea cea de seamă –
Nu e bine, că nu-i carne!
Dumnezeul ce nu este!
Nu e bine, că-n lucarne
Viața Lor, ne dă de veste
Că doar sufletul, săracul,
Omului îi e avere,
Restul, tot, e de la altul,
Care n-are înviere!
Și bătute iar cu pietre,
Alungate în amvoane,
Urgisite dintre vetre,
Răstignite după toane,
Rupte-n școli, să nu învețe
Mult prea înghețate fețe -
Merg în Iad, ca niște Ane,
Mucenicele Icoane!...
002.501
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Jianu Liviu-Florian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 201
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 45
- Actualizat
Cum sa citezi
Jianu Liviu-Florian. “Mănăstirea Anelor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/jianu-liviu-florian/poezie/1772744/manastirea-anelorComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.